Revoluția aruncărilor de trei puncte a pus monopol asupra NBA-ului în ultimii ani. Urmând modelul celor de la Golden State Warriors, care au reușit să câștige trei titluri în ultimele șase sezoane datorită calitățiii aruncărilor de pe semicerc, din ce în ce mai multe echipe caută să își plieze jocul pe acest stil. Iar cel mai important exemplu în acest sens este Houston Rockets. 

Însă pentru texani această tactică nu este una nouă. Dacă ne vom urca în mașina timpului pentru a urmări cele două sezoane soldate cu titluri câștigate de „rachete”, vom vedea că echipa arunca mult mai mult de trei decât adversarii, în urma dublajelor făcute de defensive la superstarul Hakeem Olajuwon. Cu jucători precum Kenny Smith, Vernon Maxwell, Mario Elie sau Chris Jent, Rockets aruncau în sezonul 1993-94 cu cinci triple în plus față de oponenți pe durata unei partide. Diferența s-a păstrat și în sezonul următor când liga a scurtat linia de aruncare.

În prezent, Houston aruncă în medie de 45 de triple pe meci, cu 10 mai mult decât oponenții lor. De ce? Răspunsul este simplu: Rockets joacă un sistem 5-up, fără pivot, în care fiecare om poate marca de trei la nevoie.

Aruncările generate sunt printre cele mai bune pe care le poate avea un jucător de baschet. Acest lucru se datorează creativității lui James Harden și Russell Westbrook, doi jucători capabili să găsească oricând omul liber pe semicerc. Adesea, cei doi sunt dublați, fie pe pătrunderile spre inel ale lui Russ, fie de la 12 metri de coș în cazul „bărbosului”, iar în consecință, cel puțin un coechipier va rămâne liber de la trei puncte.

Cine sunt „lunetiștii” lui Houston Rockets

Houston are 7 oameni capabili să înscrie aceste aruncări procurate de cele 2 superstaruri. Ben McLemore s-a reinventat în Houston, PJ Tucker este cel mai bun aruncător al ligii din zero grade, Robert Covington poate arunca de oriunde de pe parchet, chiar și cu om în față, iar Danuel House și Jeff Green sunt doi oameni care fie sunt în mână de la trei și pot reuși cinci aruncări pe meci, fie pot pătrunde pe spațiul liber de pe parchet.

Nu trebuie uitați nici Austin Rivers și Eric Gordon, doi jucători care au preluat cu brio rolul de conducători de joc în seria cu Oklahoma, în urma absenței lui Russell Westbrook, ținut pe tușă de o accidentare.

Dar să lăsăm partea teoretică și să ne uităm pe faptele făcute de această echipă de la trecerea în sistemul super small-ball, în luna februarie.

Cu puțin înaintea ultimei zile de tranzacții a sezonului, Houston Rockets a decis să schimbe aproape complet sistemul de joc. Daryl Morey, GM-ul echipei și un adept al statisticilor avansate, cât și al predominanței aruncărilor de trei și-a pus postul la bătaie și a făcut o mutare ce avea să schimbe întreg sezonul echipei.

Morey l-a adus pe Robert Covington în Houston într-o afacere ce a implicat patru echipe (Houston, Denver, Atlanta și Minnesota), iar în schimb, s-a debarasat de singurul pivot veritabil al echipei, Clint Capela.

Multă lume a privit cu scepticism această mutare, întrucât nicio echipă în istoria baschetului nu a jucat o rotație de nouă oameni în care niciun jucător nu are înălțimea unui pivot veritabil. Savantul din birourile texanilor nu s-a oprit aici și l-a adus și pe Jeff Green, jucător al cărui contract fusese reziliat de Utah Jazz. Veteranul în vârstă de 34 de ani avea să devină “pivotul” de rezervă al echipei, în spatele lui PJ Tucker.

Această mutare a părut să fie una menită să dezlănțuie total potențialul lui Russell Westbrook, înconjurându-l pe acesta constant cu patru aruncători pe parchet.

Cum funcționează apărarea în sistemul 5Up al lui Mike D'Antoni

Dar cum funcționează totuși o astfel de echipă? Cum se poate apăra Houston în fața pivoților dominanți care vor face ce vor sub panou împotriva unei echipe atât de mici? Ei bine, tocmai asta este principal premisă a savantului Mike D’Antoni.

Cât timp Houston se apără foarte bine pe semicerc, nu este niciun fel de problemă dacă echipa înghite lovituri constant sub panou de la oameni mari (vezi Steven Adams în primul meci de play-off). De ce? Pentru că la celălalt coș, înălțimea lor este aproape inutilă, întrucât ei trebuie să apere un om în zero grade și nu pot proteja inelul.

În bula din Orlando, deși pe rând Brook Lopez sau Kristaps Porzingis au avut prestații impresionante împotriva lui Houston, Rockets au reușit să omoare partidele respective cu aruncările de trei, reușind să înscrie de 20 de ori din spatele semicercului în ambele instanțe.

Aceeași problemă o are și Oklahoma, până acum, în primele două meciuri de play-off împotriva texanilor. Harden & co. au reușit 49 de triple în primele două partide ale seriei, la un procentaj de 36%, fiind exact la media ligii din acest punct de vedere, dar cu un volum mult mai mare.

Dacă în primul meci ofensiva a mers ceas din primul și până în ultimul minut, în a doua dispută cu Thunder, defensiva a fost cea care a făcut diferența. Elevii lui D’Antoni au reușit să frustreze ofensiva adversă de multe ori, tocmai datorită imprevizibilității echipei.

Cei cinci jucători prezenți pe parchet rotesc mereu și sunt practic imuni la jocul de pick and roll, întrucât fiecare om de pe parchet trebuie să fie pregătit să apere orice adversar. Astfel, Rockets au încasat doar 98 de puncte în meciul doi.

Defensiva a fost cea care i-a ținut în viață, în special la sfârșitul sfertului doi, când echipa a ratat 15 triple consecutive, astfel reușind să se mențină la doar șase puncte în spatele adversarilor. În ultimele două sferturi, echipa a mai primit doar 39 de puncte, reușind să închidă meciul în minutele de început ale sfertului patru.

Cum de a câștigat Houston chiar și fără Russell Westbrook

Totuși, cum supraviețuiește Houston fără Russell Westbrook? Motivul este pasul în față făcut de jucătorii din jurul lui Harden. În minutele în care James a stat pe bancă, colegii săi și-au surclasat adversarul cu 41 de puncte per 100 de posesii, având un rating ofensiv de 134!

Eric Gordon a preluat rolul lui Russell Westbrook în urma accidentării acestuia, iar acest lucru se simte. Cu el pe parchet, în al doilea meci, Houston a fost la +23. Chiar dacă EG a ratat 10 triple în dispută, a reușit să marcheze în șase din 10 pătrunderi spre inel și să se revanșeze și pe defensivă, unde a făcut o treabă bună în fața lui Chris Paul.

Jeff Green a făcut exact ce Clint Capela nu putea să facă pentru echipă. Să controleze mingea și să poată pătrunde singur spre coș și să provoace o amenințare pe semicerc pentru apărătorii adverși. De asemenea, „Uncle Jeff” are cel mai bun procentaj de finalizare în zona inelului în acest sezon de NBA, de când a semnat cu Houston.

Omul ce joacă în fața lui Jeff Green, pe hârtie, este PJ Tucker, probabil cel mai dedicat jucător al echipei. Deși are 1,98 metri, PJ nu se sperie de dueluri cu giganții echipei adverse, chiar dacă de multe ori iese cu vânătăi de pe parchet. Acesta a declarat că joacă din ianuarie cu o afecțiune la umăr, însă asta nu îl împiedică să dea 100% pe parchet. Colecționarul de sneakerși are 242 de partide consecutive la activ în care a jucat cel puțin un minut, record momentan în ligă.

Cum compensează Houston Rockets lipsa taliei

Un aspect foarte important pe care lumea îl uită când spune că rachetele sunt surclasate sub panou la capitolul recuperărilor este acela că aceștia provoacă mult mai multe turnover-uri decât orice echipă din NBA, recuperând punctele luate pe a doua șansă pe tranziția în urma greșelilor personale ale ofensivei adverse.

Din momentul debutului lui Robert Covington în maioul echipei, Houston reușește în medie 17.6 puncte pe meci în urma turnover-urilor adverse și încasează doar 12.3 puncte în urma recuperărilor ofensive ale oponenților.

De asemenea, în această perioadă de timp amintită, Rockets conduc NBA-ul la capitolul la capace puse. În meciurile disputate pentru Rockets, Covington are o medie de 2.5 capace pe meci, fiind depășit doar de Brook Lopez și Hassan Whiteside.

Antrenorul său a spus că principalul motiv pentru care au pariat prin aducerea lui „RoCo” este acela că deși el poate apăra foarte bine semicercul, anvergura sa impresionantă și săritura verticală vor ajuta echipa să protejeze inelul.

La acest capitol, un rol important îl are și James Harden. Nu, nu este o glumă. Fostul MVP a reușit să își ridice nivelul defensiv enorm față de anii trecuți în care mai mult își încurca coechipierii. Acesta conduce liga la capitolul intercepțiilor, se află pe locul doi între fundași în clasamentul recuperărilor și pe primul loc la capace între aceștia.

Cu toate acestea, cel mai important aspect al jocului său defensiv este modul în care oprește jucătorii în situații de post-up. În acest sezon, Harden a fost atacat de 130 de ori în „căciulă”, mai mult decât orice jucător din ligă, și adversarii săi au înscris în doar 33% dintre instanțe, elocvente pentru această statistică fiind posesiile din meciul cu Milwaukee Bucks din bula din Orlando, când James l-a oprit de două ori pe Giannis în finalul partidei.

Un pariu cu privire la parcursul lui Houston în acest playoff

Dacă va ajunge în cea de-a doua rundă de play-off, Houston cel mai probabil se va duela cu Los Angeles Lakers, un match-up favorabil pentru echipă. Avery Bradley lipsește din bulă, astfel că pentru a îl apăra pe James Harden, adversarii o să fie nevoiți să dubleze.

Dacă Russell Westbrook va reveni, probabil principalul său apărător o sa fie Anthony Davis. Încă un motiv dătător de speranțe pentru Rockets, deoarece acesta va trebui să alerge foarte mult pe defensivă, nefiind capabil să poată juca tot meciul la capacitate 100% pe ofensivă.

Cele două echipe s-au duelat de două ori din momentul trade-ului lui RoCo, iar Houston a avut câștig de cauză în ambele situații. În primul meci, în Staples Center, Westbrook a explodat pentru 40 de puncte și echipa a profitat de turnover-urile făcute în continuu de LeBron James care a încercat să îl hrănească în post pe AD. Acesta a avut 31 de puncte, însă totuși nu a fost suficient pentru victorie.

A doua confruntare a avut loc în complexul Disney, iar ambele echipe au avut câte un star lipsă (Wesbtrook și LeBron). Harden a avut o partidă de zile mari și Houston a câștigat fără prea mari probleme o dispută în care Davis a avut 7 turnover-uri în doar 28 de minute.

Dacă aruncările de trei vor intra în acea serie, Houston pleacă detașat cu prima șansă. Însă adevăratul test al acestui sistem va veni împotriva Los Angeles Clippers, în eventualitatea unui duel în finala din vest între cele două. O echipă capabilă să contracareze cu un sistem asemănător, considerând că singurul om înalt la ei este Ivica Zubac.

Montrezl Harrell este de asemenea pivot pentru echipa din Los Angeles, însă acesta este la fel de înalt ca cel mai mare om al lui Rockets. Și Clippers este o echipă confortabilă să rotească totul pe defensivă, considerând că au trei oameni care sunt excepționali la acest capitol: Beverley, Kawhi și Paul George.

În finalul acestei analize, doresc să fac un pariu cu cititorii și să spun că în maxim 10 ani, din ce în ce mai multe echipe vor juca fără pivoți old-school și vor face tranziția către oameni pe stilul lui Jeff Green, iar jucători precum Whiteside, Drummond sau Capela își vor găsi cu greu locul în loturile echipelor pretendente la titlu.

sursă statistici: nba.com

sursă foto: The Athletic