Chicago Bulls a luat o decizie importantă pentru imaginea francizei noaptea trecută. Clubul din Illinois i-a reziliat contractul lui Jaden Ivey, chiar după ce acesta a transmis mesaje cu caracter anti-LGBT pe rețelele de socializare. Din punct de vedere juridic, se ridică următoarea întrebare: „Este decizia lui Bulls legitimă, atât timp cât a fost luată pe criterii de conștiință și credință și poate chiar de apartenență religioasă?”.

Scandalul Ivey - Bulls

Jaden Ivey, baschetbalist în vârstă de 24 de ani, și-a exprimat convingerile și credințele prin intermediul platformei de socializare Instagram și a transmis un mesaj clar, anume că se situează în tabăra opusă doctrinei LGBT. În același context, a făcut o serie de afirmații cu privire la NBA. Acesta consideră greșit faptul că Liga Americană de Baschet susține și promovează respectiva politică și că a dedicat o întreagă lună comunității LGBT.

Ulterior, clubul pentru care juca, Chicago Bulls, a decis să rezilieze contractul acestuia pe motiv că jucătorul a cauzat un prejudiciu imaginii echipei și că nu se raliază setului de valori promovat de Bulls.

Mesajul a fost transmis publicului prin intermediul antrenorului Donovan, care a declarat că trebuie să existe un set de standarde și toți trebuie să le urmeze. Pe canalele de socializare, Bulls a declarat că despărțirea s-a datorat comportamentului avut față de echipă.

Despărțirea dintre cele două părți a venit la doar două luni de la începutul colaborării. Aceasta este o nouă lovitură pentru Ivey, pentru care veștile proaste au început să apară în urmă cu aproximativ un an.

Scurt rezumat al carierei lui Ivey

Cariera tânărului baschetbalist a cunoscut un început promițător. El și-a început parcursul în NBA în 2022, la Detroit Pistons, pentru care a jucat până în 2026. La Pistons și-a atins forma de vârf. În apogeul carierei sale, Ivey obținea pentru Pistons medii de 17.6 puncte, 4.1 recuperări și 4 pase decisive. Atunci a apărut prima lovitură: americanul și-a rupt peroneul la începutul lui 2025 și, după recuperare, nu a mai putut atinge aceeași formă.

După încă o perioadă în maieul celor de la Pistons, a ajuns la Bulls, unde situația nu a fost tocmai roz. Pentru Bulls a jucat doar patru partide în care a obținut 11.5 puncte, 4.8 recuperări și 4 pase decisive. Apoi, s-a accidentat din nou, de această dată la genunchi, și nu a mai jucat.

Comportamentul după despărțire

După plecarea forțată de la echipă, și-a exprimat din nou părerile în mod public. Aceasta este declarația lui Ivey:

„Cei de la Bulls au spus că comportamentul meu dăunează echipei. De ce nu au spus pur și simplu: «Nu suntem de acord cu poziția lui față de comunitatea LGBTQ»? De ce nu au spus asta? În ce fel comportamentul meu dăunează echipei? Ce am făcut echipei? Ce le-am făcut jucătorilor?”

Mesajul a fost transmis în contextul menționat mai sus cu privire la anunțul oficial realizat de către Chicago Bulls. Jaden nu s-a oprit aici și a continuat să aducă o serie de critici jucătorului din NBA, Steph Curry, pentru că ar fi un fals creștin, așa cum ar reieși din comportamentul lui.

Care este interpretarea juridică a acestei situații? Este decizia de reziliere luată în mod legitim? 

În continuarea articolului vor fi prezentate succint câteva detalii aplicabile în sistemul de drept al Uniunii Europene. Paralela este conturată în scopul unei viziuni asupra interpretării drepturilor omului  din perspectiva Curții Europene a Drepturilor Omului, fără relevanță pentru sistemul de drept din America.

Din perspectivă juridică, se va analiza, pe scurt, care este punctul de vedere european în materie. Prima remarcă se poate trasa cu privire la libertatea de exprimare, reglementată în art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu privire la libertatea de religie, conștiință și gândire, din aceeași Convenție. Instigarea la ură este una dintre granițele stabilite pentru libertatea de exprimare. Ea se poate realiza atât în mod direct, cât și în mod indirect, potrivit ultimelor considerente.

Ceea ce oficialii de la Bulls au vrut să transmită subînțeles prin  comunicatul lor a fost faptul că nu se pot face afirmații cu caracter instigator la ură sau care ar putea să instige la ură împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane, pentru că libertatea de exprimare nu este absolută, iar situația lor este echivalentă cu una dintre granițele care stabilesc limitele în domeniu, instigarea la ură. 

În al doilea rând, trebuie precizat că instigarea la ură nu cunoaște o definiție clară nici în lege și nici în literatura de specialitate. Ea se analizează în funcție de contextul dat pe baza anumitor criterii, printre care vor fi luate în vizor: grupul de persoane despre care se vorbește, contextul social, politic, economic și cultural al respectivei zone, conținutul mesajului, proporționalitatea și legitimitatea măsurilor adoptate și altele.

Ceea ce au omis să clarifice cei de la club a fost dacă într-adevăr jucătorul a instigat la ură sau dacă doar și-a exprimat convingerile potrivit credinței sale, libertate asigurată în baza art. 9 din Convenția reamintită anterior.

Întrebarea fină care se adresează în ziua de azi este următoarea:

„Care dintre cele două libertăți prevalează în detrimentul celeilalte?”

Pentru a răspunde vor fi prezentate pe scurt diferite situații, similare cu mai multe cauze analizate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului:

1. Cauza: Eweida și alții contra Regatului Unit - 2013

Starea de fapt: Doamnei Eweida i-a fost interzis să poarte la locul de muncă o cruce în jurul gâtului de către British Airways.

Concluzia Curții Europene a Drepturilor Omului: Crucea purtată de reclamantă era discretă și nu putea aduce atingere ținutei sale profesionale. Nu s-a putut dovedi că autorizația acordată în trecut altor angajați de a purta veșminte religioase precum turbanul sau vălul (hijab) a avut un efect negativ asupra imaginii mărcii și reputației British Airways.

2. Cauza: Vejdeland și alții împotriva Suediei - 2012

Starea de fapt: Au fost distribuite pliante într-un liceu cu mesajul: „Homosexualitatea – o deviație sexuală în societate.”

Concluzia Curții: Curtea a constatat că aceste afirmații constituiau acuzații grave și prejudiciabile, chiar dacă nu constituiau un îndemn direct la acte de ură. Curtea a subliniat că discriminarea bazată pe orientarea sexuală este la fel de gravă ca și discriminarea bazată pe rasă, origine sau culoare. Curtea a concluzionat că nu a fost încălcat art. 10 (libertatea de exprimare).

3. Cauza: Beizaras și Lekvickas împotriva Lituaniei – 2020

Starea de fapt: Doi homosexuali au afișat poze cu ei pe rețelele de socializare, iar comentariile au fost de ordinul amenințărilor și al textelor prin intermediul cărora ura a fost exprimată în mod direct față de ei. Ulterior, autoritățile au refuzat să înceapă o anchetă cu privire la respectivele comentarii.

Concluzia Curții: Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 14 (interzicerea discriminării) coroborat cu art. 8 (dreptul la respectarea vieții private) din Convenție, constatând că reclamanții au suferit o discriminare pe motive de orientare sexuală și că Guvernul Lituaniei nu a prezentat nicio motivare care să arate că diferența de tratament a fost compatibilă cu normele Convenției. În special, a observat că orientarea sexuală a reclamanților a jucat un rol în modul în care aceștia au fost tratați de autorități, care, în momentul refuzului de a începe o anchetă preliminară, și-au exprimat destul de clar dezaprobarea față de faptul că astfel aceștia șiau făcut publică homosexualitatea. O astfel de atitudine discriminatorie a însemnat că reclamanții nu au fost protejați, cum era dreptul lor în conformitate cu legea penală, față de îndemnurile nedisimulate la atacarea integrității lor fizice și mentale.

4. Cauza: Belkacem împotriva Belgiei – 2017

Starea de fapt: În videoclipurile postate pe YouTube au fost făcute afirmații cu privire la Șaria și grupări nemusulmane, considerate ulterior inadecvate și instigatoare la ură, iar contul a fost închis.

Concluzia Curții: Aceasta a observat în special că reclamantul, în afirmațiile sale, a cerut privitorilor săi să învingă nemusulmanii, să le dea o lecție și să îi combată. Curtea a considerat că afirmațiile în discuție erau pline de ură și că reclamantul, prin înregistrările sale, a căutat să provoace ură, discriminare și violență față de toți nemusulmanii. În opinia Curții, un astfel de atac general și vehement era incompatibil cu valorile toleranței, păcii sociale și nediscriminării care stau la baza Convenției Europene a Drepturilor Omului.

1. Având în vedere practica europeană cu privire la libertatea de exprimare și cea de conștiință și religie, care este părerea dumneavoastră cu privire la comportamentul jucătorului de pe rețelele de socializare?

2. Considerați justificate obligațiile contractuale care obligă jucătorii să se alinieze total la setul de valori al echipei, sub sancțiunea rezilierii?

*** Rezilierea este o sancțiune care intervine în cazul în care una dintre părțile contractului nu respectă obligațiile stabilite legal sau covențional.

*Foto: All Alabama/David Zalubowski