Marius Runkauskas și Jukka Toijala își caută în continuare dreptatea în fața justiției din România la cinci ani distanță de la momentul în care Gabriela Szabo a decis să nu înscrie echipa de baschet a Clubului Sportiv Municipal București în ediția 2018/2019 a Ligii Naționale, iar secția de baschet să fie trasă pe linie moartă.

La finalul lunii iunie a acestui an, Curtea de Apel București s-a pronunțat în sensul de a respinge apelul formulat de către CSM București și a menține hotărârea primei instanțe care obliga pe CSM București la plata a peste 200.000 euro către cei doi foști colaboratori. Patru luni mai târziu, Runkauskas și Toijala au demarat executarea silită a clubului bucureștean, fără prea mult succes deoarece trezoreria unde CSM București își deține sumele de bani nu a dat curs popririi emise de către executorul judecătoresc, iar sumele de bani nu au fost indisponibilizate.

Conform fanatik.ro, deoarece Toijala și Runkauskas nu au reușit să recupereze sume de bani, aceștia s-au îndreptat atenția către parcul auto al clubului din Capitală și au sechestrat 16 mașini, autobuze și microbuze:

• Autoutilitară marca Citroen caroserie Furgon an fabricație 1998
• Autoturism marca Dacia Duster an fabricație 2017
• Autoturism marca Dacia Logan an fabricație 2007
• Autobuz Meredes Benz Atego 1018 an fabricație 2008
• Remorcă Niewiadow 2017
• Autovehicul Special Rimor Luano Camp AXACOA3 2017
• Autobuz Mercedes Benz Atego 1018 2009
• Microbuz Ford Transit 2008
• Microbuz Iveco 50C18 2016
• Remorcă Rema Relian Transport Ambarcațiuni 2023
• Autoutilitară Opel Movanu BB Furgon 2016
• Autobuz Tesma HD 12 2016
• Autobuz Temsa HD 13 2016
• Microbuz Iveco 2016
• Remorcă Rema Relian transport ambarcațiuni 2018
• Remorcă Rema suprastructură închisă 2011

Avocatul specializat în dreptul sportului, Sabin Gherdan, a explicat pentru Fanatik cum s-a ajuns la situaţia în care să fie sechestrate până şi maşinile celor de la CSM Bucureşti şi la ce artificiu au recurs cei de la club pentru a nu plăti datoria de 220.000 de euro:

“În România, din păcate, instituțiile publice, inclusiv cluburile sportive de drept public, pot în continuare să evite executarea silită, deși țara noastră a fost condamnată de CEDO pentru acest aspect. Noi am demarat săptămâna trecută executarea silită a CSM București, iar Biroul Executorului Judecătoresc Bătăilă Vlad a trimis popriri către băncile de stat, trezorerie, cât şi pentru băncile comerciale unde CSM București are deschise conturi bancare. În conturile băncilor comerciale executorul nu a găsit sume de bani. Adică existau conturi deschise, dar nu aveau nicio sumă de bani, pentru că acolo CSM-ul își trimite ocazional bani din Trezorerie. Iar în conturile deschise la trezorerie au peste 800.000 de mii de euro conform rapoartelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, deci bani sunt. Cu mult peste suma de 220.000 euro care face obiectul popririi. Dar există o procedură nelegală prin care trezoreria transmite executorului că sumele de bani destinate în buget pentru executare silită sunt zero lei. Adică ei îşi pun în buget câţi bani plănuiesc să plătească în cadrul unei executări silită. Asta nu mai e executare silită, e executare voluntară, de aceea spun că România a fost condamnată la CEDO pentru astfel de practică.

Şi atunci noi avem opțiunea să acționăm în judecată trezoreria. Adică, încă un an de zile, doi, să ne mai judecăm cu Trezoreria reprezentată prin Ministerul Finanțelor Publice, ca să ne luăm banii direct la trezorerie pentru că nu și-au respectat obligațiile legale de a indisponibiliza sumele. Executorul a luat legătura cu CSM Bucureşti şi cei de acolo au transmis că nu sunt bani. În cazul acesta, noi trebuie să depunem o muncă de detectiv particular și să căutăm cine datorează bani CSM-ului, ce sponsori au. O să somăm toţi sponsorii de la handbal, de la rugby respectiv celelalte secții şi o să le trimitem adrese de poprire şi sponsorilor. Dar, până atunci, executorul a aflat de la Primăria Capitalei ce bunuri mobile dețin, acelea sunt cel mai uşor, să zicem, de sechestrat și ulterior valorificat. Am găsit vreo cinci autobuze, patru microbuze, patru remorci, două autoturisme şi o autoutilitară. S-au emis procese verbale de sechestru pentru fiecare dintre acestea.  Ce înseamnă? Că săptămâna viitoare vom începe să identificăm fizic aceste bunuri la Bucureşti, o să le mutăm într-un depozit şi o să începem să le valorificăm la suma cea mai mare oferită sau la 75% din valoare, care probabil va fi un preț sub nivelul pieței”.

Conform raportului de execuţie bugetară al Clubului Sportiv Municipal Bucureşti, clubul a avut în luna septembrie venituri mai mari decât cheltuielile, înregistrând un excedent bugetar de patru milioane de lei, venituri de 33.023.322,58 de lei şi cheltuieli de 29.076.272,90 de lei. Dar, o proporţie covârşitoare din venituri vin din bani publici, din cele 29 dintre cele 33 de milioane de lei sunt subvenţii de la Primărie. În schimb, doar 802.426 de lei provin din surse private anume donații sau sponsorizări.