În cadrul ședinței din data de 21.09.2021, Consiliul Director al Federației Române de Baschet a decis să limiteze numărul jucătorilor naturalizați, ce pot fi folosiți pe lista unei echipe drept jucători autohtoni, la unul singur. Regula a fost transpusă în regulamentul specific al Ligii Naționale de Baschet Masculin, la articolul 25.2, unde FRB a adăugat faptul că regulamentele Basketball Champions League „stipulează foarte clar că jucătorii naturalizați nu sunt considerați autohtoni".

Această regulă a afectat echipa U-BT Cluj-Napoca, care numără în lot doi jucători naturalizați, anume Giordan Watson și Patrick Richard. Prin urmare, U-BT alături de Giordan Watson și Patrick Richard au decis să se adreseze Curții de Apel Cluj cu o cerere de suspendare a actului administrativ ce instituia această regulă, punctul 14 al Deciziei Consiliului Director din 21.09.2021.

Înfățișarea în fața instanței din Cluj-Napoca a avut loc săptămâna trecută, pe data de 04.11.2021, însă doar avocatul clubului și al jucătorilor a fost prezent în timp ce niciun reprezentant al Federației Română de Baschet nu a făcut deplasarea la acest termen de judecată. Reclamanții au criticat decizia Federației Române de Baschet, considerând-o discriminatorie și au solicitat instanței să o suspende de îndată.

În esență federația spune că există cetățeni români de categorie A, care au anumite drepturi, și cetățeni români de categorie B, care au alte drepturi limitate. Asta, onorată instanță, reprezintă o formă de discriminare de-o amploare evidentă. Îmi este greu să argumentez de ce este discriminare, deoarece este atât de evidentă. Ne spune Constituția și toate normele europene că este interzisă orice formă de discriminare între cetățeni. Atunci când spui că există două categorii și le oferi drepturi diferite, discriminarea și nelegalitatea unei astfel de măsuri este evidentă. 

E greu să ne dăm seama de ce a recurs federația la această decizie, însă componenta rasistă din spate este greu de ignorat. Vorbim de persoane care sunt vizați în mod specific de măsura federației. Există trei jucători naturalizați, români. Doi dintre ei se aflau în lotul U-BT Cluj-Napoca, iar federația știa că sunt legitimați la acest club încă de cu două luni înainte de a emite actul adoptat. Cu toate acestea, cu o zi înainte să înceapă campionatul, emite o decizie care afectează exclusiv echipa U Cluj și cei doi jucători naturalizați. Dacă aceasta nu este o dovadă de abuz de putere și de rea credință, atunci probabil că nu știu cum ar putea să fie lucrurile mai evidente de atât.

Toate acestea, alături de încălcarea dreptului evident la muncă, deoarece le este restrânsă posibilitatea de a participa la competițiile sportive, confirmă aparența de vădită nelegalitate a actului atacat. - a susținut în pledoaria sa avocatul clubului și a celor doi jucători, Grigore Pop.

Curtea de Apel Cluj a decis să amâne pronunțarea pentru astăzi, 9 noiembrie 2021.

Este interesant de menționat că instanța s-a declarat competentă să judece cauza, deși articolul 21.5 din Statutul FRB prevede că soluționarea litigiilor se va realiza numai prin intermediul comisiilor cu atribuții jurisdicționale ale Federației Române de Baschet. Într-o speță asemănătoare, când Politehnica Iași a promovat în Liga Națională de Baschet Masculin după ce a evoluat cu un jucător care nu avea drept de joc, iar Colegiul Național Aurel Vlaicu s-a adresat instanței pentru a primi dreptul de promovare în prima ligă, instanța a decis că nu este competentă să judece cauza și a solicitat liceului din București să se adreseze comisiilor cu atribuții jurisdicționale ale Federației Române de Baschet.

Ca urmare, potrivit dispozițiilor prevăzute de către statut, instanța constată că există o clauză compromisorie, asumată de către toate cluburile afiliate, inclusiv de reclamant, fapt ce rezulta atât din calitatea reclamantului de club afiliat la FRB, cat si din prevederile legale care reglementează activitatea sportiva. 

Curtea apreciază astfel că prevederile din Statutul Federației Române de Baschet impun competența comisiilor cu atribuții jurisdicționale ale FRB pentru soluționarea litigiilor care decurg din activitatea baschetbalistica, precum și posibilitatea membrilor afiliați de a se adresa instanțelor sportive internaționale sau forurilor internaționale (FIBA, TAS, BA T etc.) numai după epuizarea tuturor cailor de jurisdicție sportiva naționala, clauze care învestesc instanțe arbitrale cu soluționarea litigiului, excluzând pentru pricinile ce fac obiectul lor competența instanțelor de drept comun. 

Având în vedere aceste aspecte, precum și prevederile art. 553 Cod proc. civ., potrivit căruia, atunci când părțile au încheiat o clauză compromisorie, competența instanțelor judecătorești este înlăturată pentru soluționarea litigiilor dintre părți, instanța se declară necompetentă cu soluționarea cauzei de față. - se arată în hotărârea Curții de Apel București nr. 1292 din 20.03.2018 pronunțată în litigiul dintre Colegiul Național Aurel Vlaicu și FRB respectiv Politehnica Iași.