Finlanda și Lituania țin capul de afiș al zilei cu numărul șase de la EuroBasket 2025. Duelul dintre cele două națiuni este extrem de important în economia clasamentului final din grupa B. Cu Germania desprinsă de grup, acest meci pare să decidă cine va încheia pe locul doi și va evita Serbia sau Turcia în optimi.

Până la spectacolul la care ne așteptăm diseară, oferit de jucători precum Lauri Markkanen, Jonas Valanciunas, Sasu Salin sau Rokas Jokubaitis, Finlanda și Lituania s-au mai întâlnit o singură dată la un Campionat European, în urmă cu peste 80 de ani.

Ediția din 1939 a EuroBasket, cea de-a treia din istorie, a fost probabil și una dintre cele mai atipice. Doar opt echipe au luat startul la turneul final, deși inițial urma ca 17 formații să se lupte pentru supremația pe Bătrânul Continent.

Sub amenințarea unui iminent Al Doilea Război Mondial, națiuni precum Germania, Marea Britanie, Turcia sau Elveția au refuzat participarea în cele din urmă. Acest lucru este dovedit de timbrele poștale originale pentru EuroBasket 1939, care includeau 17 steaguri.

Turneul final a fost organizat în Sala Sporturilor din Kaunas, pe terenul campioanei în exercițiu de la acel moment, Lituania. Pe lângă baltici, Italia și Franța obținuseră la rândul lor medalii la ediția din 1937 și au revenit pentru un posibil rezultat mai bun de această dată.

Interesant este că la acea vreme, Federația Internațională de Baschet avea o regulă care separa competițiile în două categorii, în funcție de înălțimea jucătorilor, pentru a păstra un anumit echilibru.

Lituania a beneficiat de un ajutor important din partea FIBA. Cu doar o zi înainte de startul competiției, forul internațional a decis ca această regulă să nu se aplice la EuroBasket.

Astfel, gazda a fost una dintre cele două echipe ce a beneficiat de aportul unui baschetbalist mai înalt de 1.90 metri, alături de Estonia. Balticii ar fi cerut special această excepție pentru a îl folosi pe Pranas Lubinas, înalt de 2.01 metri.

La acea vreme, Lubinas era unul dintre cele mai importante nume din baschetul mondial. Născut în America dintr-o familie de imigranți lituanieni, el a făcut istorie în NCAA pentru UCLA Bruins, fiind inclus în Hall of Fame-ul sportiv al colegiului.

La Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936, el a îmbrăcat maioul Team USA. Alături de americani, el a reușit să își treacă în palmares medalia olimpică de aur, fiind recunoscut drept unul dintre cei mai importanți jucători ai acelei echipe.

Un an mai târziu, Pranas a făcut pasul spre antrenorat și a preluat naționala de seniori a Lituaniei, pe care a condus-o către titlul de la EuroBasket 1937. În 1939, el s-a regăsit în postul de antrenor-jucător.

Un alt aspect interesant legat de loturile de la acest European este că Italia a convocat mai mulți imigranți americani pentru meciurile de la Kaunas, deși la acea vreme în „Cizmă”, puterea era deținută de către fasciști, care aveau o politică anti-imigranți.

De cealaltă parte, Finlanda nu a avut aceeași baftă ca Lituania, ba din contră, a avut mari bătăi de cap în a alcătui un lot competitiv. Nordicii se aflau în pragul invaziei sovietice ce a declanșat Războiul de Iarnă din 1939.

Astfel, majoritatea baschetbaliștilor finlandezi de top au fost nevoiți să parcurgă stagii militare în acea perioadă și lotul final a fost unul mai mult încropit. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop, Finlanda a fost atribuită sferei de influență sovietice, însă în practică și-a păstrat independența după ce a rezistat în Războiul de Iarnă din 1939–1940, deși a pierdut teritorii importante.

Din moment ce doar opt echipe au luat startul la EuroBasket 1939, sistemul a fost unul extrem de simplu. S-a jucat pe sistemul fiecare cu fiecare, iar echipele medaliate au fost decise de clasamentul final. Diferențierile au fost făcute de rezultatele directe și coșaveraj, în cazul egalității la puncte.

Meciul dintre Lituania și Finlanda a fost programat în penultima etapă. Pentru baltici, un succes ar fi fost echivalent cu adjudecarea matematică a unei noi medalii de aur, în timp ce nordicii aveau o linie de clasament deplorabilă.

Până la acel meci, Finlanda a fost învinsă de Franța la 65 de puncte, de Italia la 60, de Letonia la 101, de Polonia la 33 și de Estonia la 90. Rămâne istorică, într-un mod negativ, evoluția din meciul cu Estonia, când finlandezii au cedat cu 1-91.

Misiunea din meciul direct a fost floare la ureche pentru gazdele la Kaunas. Lituania a prelungit agonia Finlandei și i-a administrat cea mai usturătoare înfrângere la turneul final: 112-9.

În cele din urmă, cu un bilanț de 7-0, Lituania a câștigat EuroBasket 1939. Diferența a fost totuși făcută de un singur punct. Pe locul doi s-a aflat Letonia, cu un bilanț de 5-2, iar meciul direct dintre cele două națiuni baltice a fost câștigat de gazde la un singur punct: 37-36.

Cel mai bun jucător al turneului a fost gigantul Pranas Lubinas, dar el nu a putut primi titlul de MVP, întrucât FIBA nu permitea acordarea premiilor de genul jucătorilor mai înalți de 1.90 metri. Astfel, beneficiarul a fost colegul său, Mykolas Ruzgys.

Podiumul a fost completat de Letonia și Polonia, ambele cu cinci victorii și două eșecuri. Franța și Estonia au bifat câte patru victorii, Italia le-a urmat cu două, iar Ungaria a avut una, în timp ce Finlanda a fost codașa, cu înfrângeri pe linie. 

La 86 de ani distanță, Lituania și Finlanda se întâlnesc din nou la Campionatul European de Baschet Masculin, dar situația este mult mai echilibrată de această dată. Meciul este programat astăzi (1 septembrie), de la ora 20:30.

*foto: wikipedia.com