Sezonul competițional 2013/14 își intră pe deplin în drepturi la nivelul baschetului european rezervat cluburilor. Startul oficial al Euroligii masculine se dă miercuri (16.10), la Bamberg, cu duelul dintre Brose Baskets și Strasbourg.

În cursul aceleiași seri este programat duelul dintre Montepaschi Siena și Galatasaray Istanbul. Partida demarează cu începere de la ora 21:30, fiind transmisă în direct la DigiSport. Este primul meci pe care iubitorii de baschet din țara noastră îl pot urmări la TV din noua ediție a cele mai importante întreceri baschetbalistice existente în Europa.

Înainte de a vedea cu adevărat echipele la lucru, voi încerca să fac o scurtă predicție și o ierarhie chiar la startul competiției. Desigur forma de moment și componența loturilor, validitatea jucătorilor respectiv modul în care relațiile de joc și nivelul baschetului elevează sunt aspecte care vor răsturna ierarhiile de la o săptămână la alta.

Se anunță un sezon 2013/14 cu multe necunoscute. Majoritatea echipelor de top au operat schimbări semnificative în componență, lucru ce ar trebui să se resimtă în calitatea jocului pe care aceste grupări în vor dezvolta la început. Desigur, sunt anumite echipe care au schimbat, cel puțin pe hârtie, în bine, dar și în cazul acestora este prematur să vorbim despre un nivel de joc ridicat la modul prezent.

Iată cum se prezintă, în opinie proprie, ordinea favoritelor la trofeu în Euroliga masculină - ediția 2013/14:

1. Real Madrid
A confirmat antrenorul, Pablo Laso fiind un adept al baschetului modern. Al acelui run and run controlat. Un baschet jucat în viteză maximă, care îți oferă șansa de a surprinde apărarea neașezată și de a puncta cu generozitate. Acesta este principalul argument în jocul Madridului, o echipă care se anunță extrem de potentă pe faza ofensivă. De asemenea, pare să fi făcut mișcările necesare pentru a rămâne o grupare redutabilă în apărare și la recuperare. Nou venit, Ioannis Bourousis aduce un plus în ceea ce privește capacitatea de a puncta din talent, lucru care ar putea să elibereze și mai multe spații alotr jucători. Întrebarea rămâne aceeași: poate această echipă să joace atunci când tranziție ofensivă nu produce suficient?

2. CSKA Moscova
Mereu favorită sau printre favorite la câștigarea trofeului, CSKA Moscova rămâne una dintre echipele redutabile ale sportului cu mingea la coș din Europa. Venirea lui Kyle Hines a ținut capul de afiș în această vară, dar rămâne de văzut în ce mod antrenorul Ettore Messina va putea să-l folosească în așa fel încât acesta să rămână la fel de productiv precum la Olympiacos Pireu. Un alt aspect interesant este faptul că venirea lui Jeremy Pargo pare să aglomereze situația la poziția 1, acolo unde minutele lui Milos Teodosic ar trebui să scadă. Va fi interesant de urmărit cine va juca finalurile de meci pe poziția 1. Mai ales în acele meciuri care se termină pe ultimele acțiuni. De asemenea, venirea lui Vitaly Fridzon ar trebui să aducă un plus la capitolul aruncare de la distanță. Lotul lui CSKA e ticsit de talent și valoare. La prima vedere s-ar părea că Messina va avea probleme de gestionare a situației între Teodosic și Pargo.

3. Fenerbahce Ulker Istanbul
Venirea lui Zeljko Obradovic a fost văzută ca o veritabilă venire a Mântuitorului pe malurile Bosforului. Iar acest lucru chiar nu trebuie luat sub formă de ironie pentru că specialistul originar din Cacak a avut succes la absolut toate echipele de club pe care le-a antrenat. Alături de Obradovic la Istanbul au ajuns nume importante precum Linas Kleiza, Nemanja Bjelica sau Luka Zoric. De asemenea, au rămas jucători de certă calitate precum Bojan Bogdanovic, Bo McCalebb sau Emir Preldzic. În plus, autohtonii Omer Onan și Oguz Savas ar urma să fie completați de tinerii Izzet Turkyilmaz, Kenan Sipahi ori Melih Mahmutoglu. Fener arată foarte bine pe hârtie, dar cel mai important arată excelent la nivelul băncii tehnice. Obradovic nu are niciun secret, însă rămâne cel mai mare tactician din baschet. De așteptat mult pick and roll între pozițiile 1 și 5, așa cum Zoc a jucat o viață întreagă. Deși nu pare să aibă piesele potrivite pe aceste poziții pentru acest gen de joc.

4. Panathinaikos Atena
O echipă care a încercat să se consolideze după o schimbare drastică de efectiv și la nivelul băncii tehnice și a lotului de jucători, consemnate în urmă cu un an. Pedoulakis i-a readus la Atena pe doi dintre jucătorii de legendă ai acestui club, e vorba despre Antonis Fotsis și Mike Batiste. Din sezonul precedent au fost păstrați Diamantidis, Ukic, Bramos, Gist, Lasme, Maciulis respectiv Curry. Adică jumătate de echipă. Mult mai bine decât în 2012. În plus, au venit tinerii Pappas și Jankovic, dar și consacratul Mavrokefalidis, care s-a relansat la nivel de Euroligă în finalul sezonului precedent alături de Barcelona. Ca și nivel de experiență PAO arată foarte bine, rămâne de văzut dacă Pedoulakis are tot ce-i trebuie pentru a ghida această echipă la turneul final.

5. Olympiacos Pireu
Campioana în exercițiu. Cine ar mai putea să parieze împotriva ei? Totuși, sunt câteva aspecte importante de care trebuie să ținem cont. Spanoulis și-a prelungit contractul, însă acest lucru e posibil să o fi costat pe Olympiacos, întrucât i-a pierdut pe doi dintre cei mai importanți jucători din ultimii doi ani: Papanikolaou și Hines. Mai mult, cei doi îngroașă rândurile unor contracandidate, lucru ce ar putea să conteze chiar mai mult decât faptul că aceștia au părăsit echipa din Pireu. Au rămas Law, Sloukas, Mantzaris, Katsivelis, Perperoglou și Printezis. Adică jumătate de echipă. Interesant este că antrenorul Bartzokas are doi pivoți noi și o extremă ce joacă sub panou la rândul ei transferată în această vară. Venirea lui Begic este foarte importantă, iar tridentul american Petway - Dunston - Simmons va menține nivelul de agresivitate și de joc atletic la nivel ridicat, însă rămâne de văzut dacă acest lucru asigură succesul. Cert este că un al 3-lea titlu consecutiv e incredibil de greu de cucerit.

6. FC Barcelona
Rămasă fără sponsorul care completa numele echipei de baschet, formația catalană a operat modificări importante în fiecare compartiment. Totuși, e posibil ca problemele din sezonul precedent să continue. E vorba de accidentări. Iar la cum a început sezonul 2013/14 în întrecerile interne, Barcelona pare condamnată să sufere din nou la capitolul efectiv. Au rămas veteranii Navarro și Lorbek, de departe cei mai influenți jucători ai lui Xavi Pascual în ultimii ani. Alături de aceștia continuă fundașii Sada și Huertas, shooterul Oleson, extrema Abrines și pivotul Tomic. Au venit însă o grămadă de jucători noi, majoritatea dintre ei la primul angajament în Spania. Este vorba despre extremele Papanikolaou și Nachbar, fundașul Pullen sau pivotul Dorsey. De asemenea, a fost adus și polonezul Lampe, un jucător cu ceva experiență în Spania. Barcelona va juca în continuare un baschet de manual, pentru că astfel este construită echipa. Totuși, se ridică anumite semne de întrebare cu privire la anumite achiziții, dar mai ales la deciziile celor care acoperă poziția 1. Pe hârtie pare o echipă mai atletică, dar nu e sigur că este la fel de valoroasă.

7. Galatasaray Istanbul
Despre marea rivală au curs râuri de cerneală în această vară, însă campioana în exercițiu a Turciei este, pe bună dreptate, Galatasaray. Cu un an întârziere, Ergin Ataman ajunge să antreneze în Euroligă. El a părăsit-o pe Besiktas în vara anului 2012, după un sezon impecabil în care a câștigat absolut toate competițiile în care a jucat. A trecut la Galata, alături de care a ucis campionatul intern. Lotul echipei din Istanbul este ticsit de jucători cu experiență în Euroligă. Este vorba despre Erceg, Gordon, Jawai, Markoishvili, Macvan, Arroyo sau Domercant, precum și turcii Atsur, Aldemir sau Guler. Turcii par să aibă o a doua echipă capabilă să contrazică istoria, Galatasaray având suficientă calitate de a juca în compania oricui în acest moment la nivel de Euroligă. De asemenea, antrenorul a ajuns acolo unde era de mult așteptat, pentru că Ataman este un antrenor cunoscut și respectat, însă urmează să fie testat pe cea mai importantă scenă a baschetului european.

Acestea par să fie echipele cu șanse reale de a se califica la turneul final al Euroligii masculine. Repet, suntem în octombrie, iar turneul final are loc aproximativ opt luni mai târziu. Ceea ce înseamnă că este timp suficient pentru a se schimba niște ierarhii.

Printre echipele de urmărit se numără: 

- Maccabi Tel-Aviv este o grupare de legendă în sportul cu mingea la coș din Europa. Este antrenată de un tehnician de excepție în persoana lui David Blatt. Totuși, în ultimii ani rețeta financiară nu a fost cea mai solidă, iar acest lucru pare să continue. Revenirile lui Blu și Schortsanitis, precum și transferurile lui Tyrese Rice, Joe Ingles respectiv Alex Tyus au ținut capul de afiș. Cam puțin pentru a reveni la turneul final.

- Lokomotiv Kuban Krasnodar, o echipă antrenată de Evgeny Pashutin, acel om care a avut două experiențe în Euroligă, cu echipe diferite și pe care le-a calificat în playoff. Rușii au bani, lucru care nu surprinde pe nimeni, dar de această dată e posibil ca finalmente să existe și o altă echipă din această țară capabilă să ajunge între forțele Europei.

- EA7 Milano. După un sezon nesperat de bun cu Siena, Luca Banchi a acceptat oferta mai tentantă atât ca salariu propriu, cât și capacitate de cumpărare. Astfel, a ajuns în Lombardia. Lotul milanezilor e solid, dar nu conține nume capabile să califice această echipă la turneul final, unul care va avea loc chiar la Mediolanum Forum din Milano.

- Anadolu Efes Istanbul pare să nu se mai poată ridica la nivelul din sezonul precedent, când a avut unul dintre cele mai atractive jocuri în Euroligă. Totuși, Zoran Planinic, cel mai bun pasator al precedentei ediții și unul dintre cei mai încântători baschetbaliști ai continentului, a venit la această echipă, care i-a păstrat pe Savanovic, Jamon Gordon, Erden sau Barac.

- Unicaja Malaga și Laboral Kutxa Vitoria sunt două dintre cluburile cu experiență la nivel de Euroligă. Ambele par să fie la un nivel scăzut, iar calificarea între primele opt ar reprezenta o surpriză. Totuși, faptul că provin din cel mai puternic campionat al Europei le poate ajuta să performeze cu succes pe plan european. De urmărit eventualul debut al lui Domantas Sabonis și Devon van Oostrum la cele două, deși e destul de greu de crezut că vor deveni oameni de bază în cele două echipe încă din acest sezon.

- Montepaschi Siena, care propune un alt contingent de americani foarte interesant. De asemenea, va fi interesant de urmărit dacă cu o nouă reducere semnificativă de buget, campioana Italiei poate rămâne printre protagoniste.

- Serbia va avea în premieră două echipe la nivel de Euroligă. Lucru care din rațiuni pur baschetbalistice trebuia să se întâmple de mult. Totuși, rețeta financiară este mult sub potențialul Rusiei, Turciei sau Spaniei, astfel încât Partizan și Steaua Roșie pot doar să spere că vor încurca marile forțe ale continentului.

Germania, Franța și Lituania se mândresc la rândul lor cu câte două reprezentante, în vreme ce Polonia propune un nume nou în acest sezon. De notat că Ucraina ajunge în Euroligă după un parcurs excepțional la EuroBasket 2013.

Să înceapă baschetul cu adevărat mare!