CSU Asesoft Ploieşti se va alinia la startul sezonului competiţional 2012/13 cu acelaşi statut pe care l-a avut la startul fiecarei ediţii de campionat începând din anul 2004. Excepţie face desigur anul trecut, când a pierdut titlul şi nici campania de achiziţii nu a propulsat formaţia prahoveană în calitate de locomotivă a baschetului românesc.

Prahovenii au cucerit titlul naţional pentru a 8-a oară în ultimii nouă ani la capătul unui playoff perfect atât prin prisma rezultatelot cât şi a jocului prestat. Nimeni nu s-a apropiat de Asesoft, chiar dacă în au fost câteva echipe care au încercat acest lucru. Valoarea intrinsecă a grupului în partea a doua a sezonului precedent, modul în care a crescut grupul, mentalitatea şi modul unic în care poate să trăiască în condiţii de presiune, pe care o poate pasa adversarului, au făcut din CSU Ploieşti o echipă imposibil de bătut.

Acelaşi lucru îl putem afirma şi înaintea startului oficial al sezonului competiţional 2012/13. CSU Ploieşti a realizat o puternică campanie de achiziţii. De fapt a reuşit legitimarea celui mai mare nume din sportul cu mingea la coş în România. Virgil Stănescu a semnat cu Asesoft şi prin această mişcare alb-albaştrii sunt automat campionii transferurilor.  Legitimarea lui ViSta aduce două aspecte pozitive echipei prahovene. Vorbim despre cel mai bun pivot român în activitate, un baschetbalist cu o carte de vizită impresionantă şi o experienţă ce va fi de mare folos trupei pregătite de către Arnautovic. Din punct de vedere pur baschetbalistic Asesoftul a câştigat un jucător extrem de bun şi în acelaşi timp un om care înţelege în profunzime jocul. În plus, bonusul aş spune, este dat de imaginea lui Stănescu. Un om ce impune respect prin faptul că acordă respect celor din jur. Tuturor, nu doar colegilor. Adversarilor, publicului, întregii comunităţi. Nu ştiu dacă Asesoftul a urmărit această parte a lui Stănescu sau doar plusurile pur baschetbalistice. De aceea am spus că latura umană a lui Virgil este bonusul.
Lotul a fost completat cu Adrian Tudor, revenit pentru a 3-a oară la Ploieşti, respectiv cu străinii Vukasin Mandic şi Robert Nyakundi. Doi jucători de certă valoare, dar pe care noi, privitori ai baschetului românesc, trebuie să îi descoperim în cele ce urmează.

La acelaşi nivel cu superba legitimare a lui Stănescu se află decizia conducerii de a merge pe mâna senatorilor de drept şi în sezonul următor. Cătălin Burlacu rămâne un nume sinonim cu emblema lui CSU Asesoft Ploieşti şi în acelaşi timp cu cel mai dominant şi complet baschetbalist din Divizia A. Pe cât de antipatizat într-atât de valoros, Burlacu se află la rândul său în faţa unui sezon inedit din punct de vedere baschetbalistic. Va juca alături de prietenul său Virgil Stănescu.

De asemenea, la Ploieşti continuă tripleta Vlahovic - Hargrove - Tica. Primul a fost surpriza plăcută a playoff-ului. Al doilea rămâne cel mai pur jucător de baschet din România. Eleganţa, instinctele, mişcările şi alte particularităţi ale jocului său, fac din Hargrove un etalon în materie de 'baschetbalist pe bune'. E făcut din alt aluat. În fine, Tica a adus plusul de experienţă necesar sub panouri. Un baschetbalist capabil să înscrie, dar mai ales să se apere.

Nu putem omite prelungirea contractului pentru Levente Szijarto. Un jucător, similar lui Burlacu, deloc pe placul tribunelor din România. Însă prin etică, determinare, seriozitate şi sacrificiu în folosul echipei, Levi este un om mult mai preţios pentru Vladimir Arnautovic decât o va arăta vreodată statistica.

În momentul de faţă CSU Ploieşti are cinci jucători străini legitimaţi, alături de patru baschetbalişti autohtoni capabili să ajute echipa. Rezultă o rotaţie ce cuprinde nouă oameni.

Doi dintre ei, Tudor şi Vlahovic, vor împărţi minutele pe poziţia 1. Sârbul dispune de un statut foarte solid în acest moment, după prestaţiile extraordinare din playoff-ul ediţiei precedente. Omul este făcut să fie conducător de joc şi la vârsta pe care o are mă aştept să urmeze noi prestaţii încântătoare. Tudor revine din nou la Asesoft, însă de această dată în mod evident o va face ca şi a doua variantă pentru postul de coordonator de joc. Rămâne să vedem dacă el poate fi folositor echipei aşa cum a fost Dzambic. Cel din urmă nu a jucat prea bine la meciuri, însă a fost cu siguranţă un om extrem de important şi util lui Vlahovic şi Arnautovic.

Szijarto şi Hargrove vor juca pe poziţia 2. De asemenea, Mandic poate fi folosit pe poziţia 2, chiar dacă el se pretează pentru postul de extremă. Pe de altă parte, Szijarto şi Hargrove sunt jucători mult mai versatili şi pot căra mingea dacă este nevoie şi în acelaşi timp pot fi folosiţi pe poziţia 3. Cert este că Asesoftului nu i-ar fi venit rău Angel Santana în acest moment datorită participării în cupele europene şi a numărului mai mare de meciuri programate în această toamnă. Însă, cei trei care evoluează acum pe poziţiile 2-3, cu condiţia să fie sănătoşi, ar trebuie să fie mai mult decât decenţi în campionat. O mică rezervă aici în ceea ce priveşte participarea în cupele europene, cu precizarea că nu avem o imagine completă asupra lui 'Vule' Mandic.

În fine, la interior Ploieştiul va miza pe Burlacu, Nyakundi, Stănescu şi Tica. Cei trei pe care îi ştim vor fi foarte utili şi importanţi. De asemenea, la felul lor de a fi sunt convins că vor avea o colaborare foarte bună. Rămâne să vedem cum poate ajuta Nyakundi.

De asemenea, rămâne să vedem dacă Arnautovic va apela la vreunul dintre tinerii jucători din lot. Mă refer în primul rând la Vlad Dumitrescu şi Vlad Negoiţescu. Cel din urmă, fiind pivot, ar urma să aibă şansa unui an alături de Stănescu. Şi am văzut cât de mult l-a ajutat ViSta (împreună cu Virgil Căruţaşu) pe Ţibîrnă.

Ploieştiul mai are posibilitatea de a legitima un străin. Are încă o poziţie vacantă şi probabil o va folosi până la startul aventurii EuroChallenge. Probabil va aduce un jucător capabil să aducă puncte de la semidistanţă sau distanţă, însă acesta va trebui să fie util şi la interior. Pentru că în Europa o rotaţie de patru oameni pe poziţiile 4-5 ar putea să fie insuficientă. Mai ales că unii dintre oamenii disponibil pentru acest post nu se află la prima tinereţe. Nu mă refer la faptul că ar fi vorba de jucători cu probleme în ceea ce priveşte recuperarea, dar pur şi simplu e vorba despre sportivi care sunt undeva la 35 de ani şi care în ultimul sezon nu au fost obişnuiţi să joace atât de multe meciuri pe tot parcursul sezonului. De aceea un al 5-lea jucător în rotaţie la interior nu ar strica. Dar, vom descoperi cât de curând ce va alege Arnautovic împreună cu staff-ul echipei din Ploieşti.

Şi dacă tot vorbim despre colaboratorii lui Vladimir Arnautovic aş vrea să fac câteva precizări. Sunt sigur deranjante pentru mai multe părţi:

1. CSU Asesoft Ploieşti a demonstrat pe parcursul ultimului deceniu (chiar dacă unii oameni au mai fost schimbaţi sau au apărut alţii mai tineri), că dispune de cel mai performant staff. Combinaţia între activitatea pur tehnică şi cea administrativă a fost una extrem de reuşită. Cu siguranţă că banii ajută. Dar au fost şi alte echipe în România cu buget generos care nu au câştigat mai nimic. Sau în orice caz nu se pot apropia de bilanţul Asesoftului.
Dacă la capitolul atitudine, cel puţin Alexandru Iacobescu a rămas dator - lucru cu care de altfel ne-am obişnuit deja - el a demonstrat că este mai priceput la activitatea de manager. E limpede că în pofida vârstei mai fragede (şi care doar în România impune bariere, dovadă că până şi Orlando Magic, în ditamai NBA, a pus un manager general în vârstă de doar 30 ani) şi a faptului că nu a fost un baschetbalist de excepţie, Iacobescu a dovedit alţi manageri din baschetul românesc. Unii dintre ei cu vechi ştate de serviciu în această disciplină sportivă.

2. Pot să accept că victoria este mai importantă decât modul în care o obţii, însă asta nu înseamnă că voi fi vreodată de acord cu acest lucru. Până la un anumit punct acest mod de abordare face diferenţa între oameni într-o întrecere (să nu faceţi greşeala de a vă imagina că doar Asesoftul are metode ce ridică semne de întrebare) şi e limpede că trebuie să fii dispus la orice pentru a învinge. Cine nu înţelege acest lucru nici nu va câştiga nimic vreodată. Dar, prezenţa lui Iacobescu pe banca tehnică a echipei naţionale a României la unele dintre meciurile din campania de calificare la EuroBasket 2013 m-a pus un pic pe gânduri. În ce calitate a fost acolo? Este cumva angajat al federaţiei? A fost co-optat în staff-ul echipei naţionale? 
Cert este că nimeni nu a anunţat oficial acest lucru (nu ar fi primul lucru care rămâne secret, însă ştim bine că nu a avut nicio funcţie oficilă la echipa naţională). Până la urmă nici măcar un jucător al Ploieştiului nu a fost în lotul reprezentativei în actuala campanie. A fost doar secundul în cadrul staff-ului tehnic. Dar, cel mai deranjant ar trebui să fie pentru rivalele Asesoftului. Timişoara şi Mediaş de ce nu au avut trimişi pe banca tehnică a naţionalei? Sau alte echipe. Poate doar subsemnatului i s-a părut nepotrivită prezenţa lui Iacobescu pe bancă la meciurile cu Bosnia-Herţegovina (mai ales) şi Letonia. Nu mi se pare un lucru sănătos. Cu tot respectul pentru activitatea oamenilor de la acest club, care - fie că vă place sau nu - au realizat nişte rezultate excelente în ultimul deceniu, am mari semne de întrebare cu privire la implicarea unui oficial de la un club în treburile echipei naţionale. Ce ar putea să urmeze?

Făcând abstracţie de aceste semne de întrebare, e limpede că CSU Asesoft Ploieşti are prima şansă la căştigarea titlului de campioană a României. Ar fi al 9-lea. Şi, sincer să fiu, pentru mine personal orice alt rezultat decât titlul ar fi o mare decepţie pentru această echipă a Asesoftului. Spun acest lucru acum, în configuraţia actuală a loturilor celor 16 echipe din Liga Naţională. Ştim că lucruri neprevăzute se pot petrece pe parcursul unui sezon competiţional. Asta nu înseamnă că rivalele trebuie să se resemneze sau să se axeze la locul 2. Din contră, acest lucru ar trebui să-i mobilizeze pe toţi în meciurile cu Asesoft.

Lotul lui CSU Asesoft Ploieşti în acest moment (cu un loc vacant pentru postul de al 6-lea jucător străin):

- fundaşi: Adrian Tudor, Aleksandar Vlahovic, Andrei Lupușoara, Ștefan Neagu
- extreme: Levente Szijarto, Darius Hargrove, Vukasin Mandic, Robert Nyakundi, Vlad Dumitrescu, Adrian Movileanu
- pivoți: Cătălin Burlacu, Virgil Stănescu, Vladimir Tica, Vlad Negoițescu, Andrei Ene, Ștefan Ianuli. 

Foto: fairplaydeprahova.ro