Turneul Final s-a terminat.
Cupele si medaliile au ajuns in vitrine.
Supararea invinsilor a trecut, bucuria invingatorilor, probabil, nu.

Rezultatele din faza grupelor Turneului Final le puteți citi AICI.
Rezultatele din fazele superioare ale Turneului Final le puteți citi AICI.
Premiile speciale acordate la Turneu le puteți afla AICI.

S-a terminat cel mai important turneu pentru juniori. Pentru unii, jucatorii nascuti in 1994 a reprezentat finalul junioratului si, din pacate, pentru cei mai multi, finalul carierei sportive de performanta deoarece sistemul competitional din tara noastra nu ofera decat putine variante pentru acesti sportivi: Campionatul U23 – insemnand 10-12 meciuri desfasurate in anonimat, cateva echipe de Divizia B - sateliti ai unor echipe de prima divizie si poate,  pentru varfurile generatiei, un loc pe banca de rezerve, in Liga Nationala, inghesuit intre 6 straini si 4 - 5 romani care la 25 - 30 ani inca reprezinta “sperante “ ale baschetului romanesc.

Ce am vazut la acest turneu, prin prisma unui spectator iubitor de baschet?
Am asistat la un turneu mult mai echilibrat fata de cel anul trecut, cu multe meciuri incheiate cu rezultate stranse.Favoritele s-au calificat in semifinale, dar cu emotii. LPS Pitesti, CSS Unirea Iasi, CSS Ploiesti si U Mobitelco Cluj au oferit, in penultimul act al competitiei, meciuri de calitate, extrem de spectaculoase si chiar incarcate de dramatism.

Turneul a fost dificil. S-au jucat 5 meciuri in tot atatea zile si, desi majoritatea echipelor au prezentat loturi complete, de 12 jucatori, rotatiile au fost de doar 6-8 rezultand o solicitare fizica extrema pentru unii dintre titulari. Aceasta este, probabil, explicatia pentru fluctuatiile din jocul majoritatii  echipelor care au alternat meciurile foarte bune cu evolutii modeste. Semnificativ este ca echipa campioana este singura care s-a bazat, in permanenta, pe 10-12 jucatori, reusind sa creasca de la meci la meci si atingand varful de forma in ultimele 2 meciuri, cele decisive pentru titlu.  

La turneu am constat ca aria de selectie este foarte restransa pentru echipa nationala U18 care isi va continua pregatirile pentru Campionatul European, dupa 20 iunie. Jucatori care cumuleaza calitati fizice, motrice, tehnico-tactice, inteligenta si viziune avem foarte putini: Vlad Popovici, Georgian Paun, Andrei Damian, Vlad Stoicoviciu si Mario Lazar sunt, in opinia mea, liderii generatiei 1994, capabili de prestatii notabile in competitia europeana. O mare problema va avea selectionerul Eugen Ilie in gasirea solutiei pentru postul de pivot. Practic, nu am vazut un jucator care poate evolua decent pe pozitia unui 5 clasic, la un nivel ridicat. Florin Dascalescu si Mihail Ursuleanu, cei care datorita taliei foarte bune de care dispun puteau juca pe acest post, in echipa nationala, nu au convins.

Sa privim putin asupra modului in care au evoluat cele 4 echipe calificate in semifinalele  Turneului.

Desi surprinzator pentru unii, U MOBITELCO CLUJ a castigat meritat titlul de campioana. A beneficiat de o “ banca lunga “, cu jucatori buni, experimentati, multi, internationali de juniori la diverse categorii de varsta, extrem de determinati si motivati datorita concurentei pe posturi si a profesionalismului cu care se lucreaza la acest club. Antrenorul Razvan Cenean a ramas consecvent in a acorda minute multe majoritatii jucatorilor. In general, 9-10 juniori clujeni au bifat peste 10 minute pe parchet, meci de meci, un fapt extraordinar pentru baschetul din Romania, indiferent de nivel. Astfel, avand  aceste atuuri, tehnicianul clujean a putut sa adapteze, in permanenta jocul echipei, putand contracara in mod eficient punctele forte ale adversarilor: in meciul cu LPS Pitesti – viteza, presingul, forta de patrundere, in meciul cu CSS Unirea Iasi – forta si jocul foarte eficient sub panouri.
Clujenii au tratat cu maxima atentie si  profesionalism acest turneu, pe banca luand loc si Dorin Pintea, antrenorul secund al echipei de seniori a clubului. Jucatorii remarcati Mario Lazar, Catalin Anghel, Mirel Dragoste si Bogdan Pogacean.

CSS UNIREA IASI a ajuns in finala dupa un meci extraordinar facut in fata gazdelor de la CSS Ploiesti, provocand acestora singura infrangere din turneu. Antrenorul Gabriel Clapon a fost singurul tehnician care a reusit sa gaseasca solutii pentru contracararea jocului plin de entuziasm al prahovenilor.
Momentul crucial pentru ieseni a fost insa, in sfertul 2  din meciul cu CN Aurel Vlaicu,  cand au  inceput sa reintre in joc si sa revina de la un neverosimil minus 19 inregistrat pe tabela. Vlad Popovici – MVP-ul turneului, a realizat cateva prestatii fabuloase, tragand intreaga echipa dupa el si fiind foarte aproape sa intoarca si rezultatul finalei. Tanarul jucator iesean a demonstrat ca experienta dobandita in prima liga l-a ajutat sa progreseze enorm in comparatie cu colegii sai de generatie .                                                     
Celalalt international iesean, Vlad Cobzaru, nu s-a ridicat, in toate meciurile, la nivelul asteptarilor dar, putina lume stie ca, anul acesta a fost in permanenta chinuit de accidentari. Vlad s-a antrenat doar vreo 4 zile inainte de turneu dupa o luna de repaus fizic, tratamente si proceduri menite sa-l puna pe picioare. Si-a dorit foarte mult sa joace, sa fie alaturi de coechipierii lui, a tras in fiecare meci de el, dovedind un caracter de luptator cum nu prea vedem la juniorii nostri.
Din echipa ieseana s-au mai remarcat, dar cu mari fluctuatii in evolutie, chiar pe parcursul unei partid : Dan Filip si Teodor Stamate.

CSS PLOIESTI pleca favorita la castigarea titlului dupa meciurile din grupe, incheiate fara infrangere. Condusa de tandemul Stefan Neagu – Andrei Damian, echipa prahoveana a reusit evolutii extrem de spectaculoase si eficiente. Din pacate, dupa parerea mea, echipa joaca doar datorita calitatii componentilor si a entuziasmului acestora, aportul tehnico-tactic al  bancii tehnice fiind foarte scazut. Antrenorul Hartman a fost preocupat mai mult sa puna presiune pe arbitrii decat sa gaseasca solutii in momentul in care jocul echipei nu mergea.
Tanarul fundas Stefan Neagu, nascut in 1996, a realizat cateva partide  foarte bune, demonstrand calitati extraordinare: o tehnica individuala de exceptie si  o forta de patrundere uimitoare pentru varsta lui. Din pacate, in multe momente, jocul lui a fost extrem de individualist fiind usor de neutralizat de adversari, echipa suferind datorita acestui fapt. Probleme are si in defensiva unde nu se apara corespunzator, coechipierii sai fiind nevoiti sa faca eforturi mari pentru a compensa aceasta slabiciune a conducatorului de joc.
S-au mai remarcat Andrei Cazan si, in special, Andrei Ene, un tanar pivot extrem de muncitor, disciplinat si bataios care atunci cand are mingi utile sub cosul advers nu ezita sa le transforme in puncte. Drept dovada este meciul cu LPS Pitesti, in care a avut o prestatie extraordinara.

LPS PITESTI, campioana in exercitiu la aceasta generatie, nu a reusit sa urce pe podium la acest turneu . Echipa cu un joc extrem de dinamic si agresiv, in sensul bun al cuvantului, a incercat sa compenseze lipsa taliei cu o determinare si capacitate de lupta absolut remarcabila. Avand doar pe Georgian Paun si Robert Lander cu o talie corespunzatoare jocului in spatiul de 3 secunde, pitestenii au fost preocupati in permanenta sa impiedice angajarea pivotilor adversi. Au rezolvat problema in unele meciuri datorita jocului defensiv excelent practicat de Tiberiu Minca si  Cosmin Matasaru – care a avut pe parcursul turneului si realizari ofensive de exceptie. Spre exemplu in meciul cu iesenii si, mai ales, in cel cu gazdele turneului, cand a inscris 49 de puncte.

Echipa clasata pe locul V, CSS BEGA TIMISOARA,  a facut jocuri bune dar lotul restrans - a deplasat doar 8 jucatori, lipsa conducatorului de joc titular Casian Todorov si problemele in jocul sub panou datorita taliei reduse a majoritatii jucatorilor au impiedicat-o sa obtina un rezultat mai bun.  Au realizat acelasi presing agresiv la nivelul fundasilor fortandu-si adversarii sa comitata peste 20 turnovers pe meci. Remarcabila evolutia lui Andrei Tamas pe toata durata turneului, acesta fiind singurul jucator care a reusit sa-l anihileze pe Stefan Neagu in relatia unu la unu.

Desi clasata pe locul VIII, CN AUREL VLAICU BUCURESTI a facut meciuri foarte bune in grupa, fiind aproape de o calificare in semifinale. Vlad Stoicoviciu si Emanuel Pena sunt jucatorii remarcati din lotul bucurestenilor.

In concluzie un Turneu Final bun, cu o invingatoare, U Mobitelco Cluj, oarecum surprinzatoare dar absolut meritata.

Din pacate criza a lovit si aici, premiantii turneului primind doar diplome si plachete.
Oare chiar nu s-au gasit bani pentru un tricou sau o minge ?