Foto: Mihai Neacşu

CSU Asesoft Ploiești a pierdut meciul cu Samara, din etapa a 2-a în FIBA EuroChallenge. Campioana României s-a înclinat, scor 76-79, la capătul unui meci pe care rușii l-au controlat 30 de minute.

În pofida superiorității evidente, din punct de vedere individual diferența de valoare fiind colosală, CSU Ploiești a irosit șansa unei victorii formidabile.

Nu vă faceți iluzii, actuala echipă a lui Samara dispune de finanțe, de antrenor și implicit de jucători care se află la un nivel mult mai ridicat decât ceea ce avem noi în acest moment. Însă, există momente în baschet când diferențele acestea se anulează. Nu trebuie să fie ceva logic sau perfect explicabil. Pur și simplu se întâmplă. O dovadă că baschetul nu este matematică.

Astfel, CSU Ploiești a început sfertul decisiv al partidei cu două reușite de la mare distanță. Au fost singurele reușite de trei puncte semnate de Tica și Hargrove în acest meci. Au urmat două reușite de pe pivot pentru același jucător sârb, pentru ca apoi să iasă la rampă Ivars Timermanis, autor a două coșuri de trei puncte din zero grade.

Cătălin Burlacu a ieșit la rampă cu două aruncări din acțiune pentru a echilibra scorul pe fondul unui parțial de 16-3. În cadrul acestuia rușii au marcat o singură dată, prin Miles, de la mare distanță. În cadrul acestui parțial Samara a avut zece aruncări ratate din acțiune, nu a fost în stare să obțină nici măcar o vizită la linia de pedeapsă și a pierdut posesia mingii de două ori.

În condițiile în care Samara nu a marcat niciun coș din acțiune în ultimele cinci minute de joc efectiv și a avut două coșuri din acțiune pe tot parcursul sfertului decisiv, coroborat cu revirimentul Asesoftului, este plauzibil să câștigi. Totuși, campioana României nu a făcut-o. Asta pentru că Nyakundi a fost descalificat după ce a comis două greșeli personale pe aceeași fază într-un moment în care Arnautovic se agita, dar nu era lucid. Când un jucător tânăr și lipsit de experiență, dar foarte entuziast, precum Nyakundi, are patru greșeli personale cu opt minute înainte de final faci schimbare. Dacă crezi că jucătorul respectiv te poate ajuta, desigur. Unul care aruncă foarte bine de la distanță și reprezintă cam ceea ce ai tu nevoie.  Nyakundi a rămas în teren și două secunde mai târziu (nu exagerez, atât a trecut) a comis-o și pe cea de-a 5-a. De asemenea, Tudor și Burlacu au comis abatere de pași pe niște acțiuni ofensive ce puteau să aducă noi puncte echipei prahovene. Burlacu a irosit o aruncare de pedeapsă pe care sincer nu credeam că poate să o rateze. În fine, nu știu cât de inspirat (și dacă a fost îndemnat să facă acest lucru) a fost faultul lui Tudor (Blidaru) la faza în care rușii au marcat ultimele puncte ale meciului.

Înfrângerea în fața Samarei este cu atât mai regretabilă cu cât a survenit în primul rând pe lipsa de contentrare a adversarului, lucru impardonabil și care la nivelul la care evoluează această echipă se cam lasă cu urmări. Vorbim despre o echipă cu jucători trecuți pe la Real Madrid (Massey, nr.22), CSKA Moscova (Kolesnikov, 24), cu MVP-ul campionatului italian și sârbesc (Thomas, 4), fost jucător la Maccabi Tel-Aviv (Simmons, 13), precum și un fost jucător în NBA (Miles, 32). O echipă cu asemenea jucători a marcat două coșuri din acțiune în ultimele zece minute de joc efectiv într-un meci disputat împotriva unei echipe românești. Avem ce regreta.

Pe de altă parte, înfrângerea este regretabilă pentru că a survenit până la urmă pe niște erori care, de obicei, jucătorii Asesoftului nu le comit. Mai multă luciditate și concentrare la detalii - inclusiv la banca tehnică - cele care au făcut diferența în sfertul decisiv, ar fi adus o victorie superbă baschetului românesc.

O repet, nu mă hazardez să afirm că avem o echipă, indiferent cum o cheamă, capabilă să joace cu formații ce au bugete mai mari decât tot campionatul României la un loc. Dar, CSU Ploiești a dominat Samara în sfertul decisiv al unui meci oficial. A pus-o în dificultate. Parcă am asistat la un meci de box în care unul dintre protagoniști are șansa ultimei reprize să compenseze pentru toate celelalte în care a fost inferior. Și compensează, împarte la pumni în așa fel încât adversarul nu mai știe de unde îi încasează. Dar lovitura de grație nu o reușește și gongul izbăvitor lovește în pieptul tuturor celor care au sperat la o victorie a outsider-ului. Nu este ceva ce se întâmplă în fiecare zi. Din acest motiv trebuie să regrete prahovenii acest rezultat. Nu e vorba despre calificări sau de prestigiu. Au pierdut în fața unui adversar extraordinar de valoros într-o seară pe care Ploieștiul trebuia s-o transforme în victorie.

Chiar și așa, felicitări lui CSU Ploiești pentru că nu a renunțat. Ne-a oferit un meci, o seară, frumoase.