Ziua de luni, 4 aprilie 2022, este o zi foarte importantă pentru baschetul românesc. Membrii afiliați sunt chemați să voteze noul statut al Federației Române de Baschet la Adunarea Generală Ordinară ce va avea loc la Cheile Grădiștei cu începere de la orele 10:00. Este prima Adunare Generală ce va fi prezidată de către Carmen Tocală, președinte ales în urma precedentei adunări generală de alegeri ce a avut loc în luna august a anului 2021.

În cursul zilei de azi pe site-ul FRB a fost publicat programul adunării generale cât și lista structurilor cu drept de vot. Din totalul de 284 de structuri sportive afiliate, doar 105 au dreptul de vot, așadar este nevoie de 54 de entități prezente pentru ca Adunarea Generală să aibe cvorum. În cazul în care sunt mai puțin de 54 de structuri sportive cu drept de vot, adunarea generală va avea loc la ora 12:00, în aceeași locație. Având în vedere interesul major al acestei adunări, este de așteptat ca marea majoritate a structurilor sportive cu drept de vot să se prezinte, iar adunarea să debuteze la orele 10:00.

Cu toate că mai sunt trei zile până la debutul adunării generale, dezbaterile pe marginea statutului continuă. Aparent, draft-ul de statut propus de către Consiliul Director la data de 1 martie 2021 (ce poate fi accesat aici) conține mai multe aspecte contradictorii respectiv prevederi care nu se pot realiza în mod obiectiv. Mai multe structuri au transmis federației amendamente cu privire la statutul propus de către Consiliul Director, în timp ce BC Athletic Constanța a venit cu cea mai completă propunere de statut. Varianta propusă de către aceștia a fost transmisă tuturor structurilor sportive din România și are la bază statutul propus de Consiliul Director, iar cu culoarea roșie au fost menționate modificările (statutul propus poate fi accesat aici). De asemenea, mail-ul mai conține și un document prin care se explică modificările propuse cât și problemele ce se regăsesc în prima variantă de statut ce a fost propusă spre aprobare Adunării Generale (documentul poate fi accesat aici). 

Este important de menționat că structurile sportive participante la Adunarea Generală au dreptul de a vota statutul pe care îl preferă fără a fi condiționat de prima variantă propusă de către Consiliul Director deoarece adunarea generală reprezintă forul suprem al baschetului românesc și poate decide orice cu privire la viitorul baschetului românesc.

Vă redăm textul ce a sosit pe adresa de e-mail a tuturor structurilor de baschet din țară cu mențiunea că spre deosebire de precedentele adunări generale, structurile sportive par a se implica tot mai mult în dezvoltarea baschetului românesc, aspect ce nu poate fi decât îmbucurător.

În cadrul Adunării se va vota noul statut, iar astfel vă transmit propunerea noastră în care am investit mult timp și resurse. S-a lucrat pe statutul propus de către Consiliul Director, iar cu roșu veți observa modificările noastre. De asemenea, vă transmitem un document word unde sunt explicate, în linii mari, motivele ce au stat la baza modificărilor. 

Varianta propusă de către subscrisa va fi dezbătută în cadrul Adunării Generale și considerăm că este o variantă completă ce va ajuta dezvoltarea baschetului românesc.  Actuala variantă de statut conține o serie de prevederi ce se află în contradicție ori nu se pot realiza obiectiv, după cum urmează:

- La definiții membru afiliat este definit drept structură sportivă cu personalitate juridică, însă în textul ce reglementează afilierea se menționează că este posibilă afilierea și unei structuri sportive fără personalitate juridică;

- Pentru a candida la orice funcție în FRB trebuie să “nu te afli în litigiu cu FRB”, însă dacă FRB pornește un litigiu, pentru orice motiv, chiar inexistent, împotriva unei persoane, acea persoană se află în litigiu cu FRB, iar candidatura îi este respinsă;

- Art, 4.3.28 prevede că se asigură cadrul pentru judecarea litigiilor sportive, însă nu există nicio comisie care judecă aceste litigii;

- Se menționeză că se pot ataca hotărârile adunării generale în instanțele locale, însă art. 8.1.14 raportat la art. 8.3 prevede sancțiuni pentru structurile sportive dacă recurg la instanțe locale. Este o contradicție și mai implică și o sancțiune, deci nu știi ce variantă poți să urmezi;

- Art. 8.1.14 face referire la BAT, însă la BAT nu se poate ajunge fără o clauză arbitrală, iar regulamentul BAT nu permite recurs la TAS. De asemenea, BAT nu judecă cauze disciplinare;

- Art. 6.11 și 6.12 nu prevede obligația reafilierii dacă se modifică structura sportivă. Practic un club poate să fuzioneze cu un alt club care nu are nici măcar certificat sportiv, iar nou club va fi afiliat la FRB si va putea evolua în competiții;

- Presedintele Comisiei de Apel este ales de către Adunarea Generală, ceea ce înseamnă că nu este imparțial ci că este subordonat Federației, aspect ce îl face incompatibil, iar astfel activitatea Comisiei poate fi ușor blocată;

- Adunarea Extraordinară se reconvoacă la 15 zile ceea ce face să își piardă caracterul urgent;

- Art. 18.7 se află în contradicție cu 13.8 - Practic regula este că nu se poate delega votul, dar art. 18.7 prevede că se poate. Este o contradicție.

- Art. 22.10 nu se poate aplica - recursurile nu pot fi judecate de BAT;

- Art. 26.1 prevede că sucursalele regionale pot fi conduse doare de membri aleși ai FRB - Dacă niciun membru nu este ales din zona Moldova, cum se va gestiona acea zona de către un membru CD din Bucuresti sau orice alt oraș?

Acestea sunt doar o serie din prevederile problematice din statutul propus pentru a fi votat la Adunarea Generală. Tocmai de aceea am venit în sprijinul acestor probleme cu varianta pe care o atașăm și o transmitem pentru a putea fi luată la cunoștință înaintea ședinței.

În cazul în care rezonați cu noi, având în vedere că unicul nostru scop este dezvoltarea baschetului și adoptarea unui statut funcționabil și modern, avem rugămintea să votăm această variantă propusă de către subscrisa.

Ultima dată când Federația Română de Baschet a revizuit statutul a fost în anul 2017, însă Ministerul Sportului a considerat că mai multe prevederi din acesta sunt incompatibile cu legea actuală, iar astfel este necesară o schimbare.