În urmă cu mai bine de doi ani și jumătate, cerul nordic al Europei era luminat de spectacolul inconfundabil al aurorei boreale, simbol al măreției naturii islandeze. Sub aceste lumini ale nordului, la Hafnarfjordur, Islanda și Italia se întâlneau într-un meci de baschet memorabil, care avea să rămână în istorie drept unul dintre cele mai dramatice dueluri din preliminariile europene pentru un turneu final de EuroBasket sau Campionat Mondial.

Reprezentanta insulei nordice avea să surprindă pe toată lumea și să îi depășească pe Azzurri în meciul direct, după o dispută ce a avut nevoie de două reprize de prelungiri. Scorul final a fost 107-105, după ce Tryggvi Hilnason și-a echipat pelerina de supererou și a adunat 34 de puncte și 21 de recuperări.

Campania a continuat cu un entuziasm spectaculos pentru islandezi, care au ajuns până în ultimul tur al preliminariilor pentru Campionatul Mondial din 2023. Naționala lui Craig Pedersen nu s-a calificat niciodată la un turneu final de Cupă Mondială.

În ultima etapă a calificărilor, „vikingii” întâlneau Georgia și aveau nevoie de un succes la minim patru puncte pentru a obține biletele pentru competiția din Filipine, Japonia și Indonezia. Micuța națiune a sperat că poate urma modelul bunilor prieteni nordici din Finlanda, care au făcut furori la EuroBasket 2022 și s-au calificat din timp și la Mondial.

Trebuie menționat că în cei 65 de ani de la afilierea la FIBA, Islanda a ajuns la doar două turnee finale, dirijată de aceeași orchestră, generația de aur a baschetului din această țară. La Europeanul din 2015, Martin Hermannsson își făcea pentru prima oară simțită prezența. Doi ani mai târziu, el devenea deja liderul naționalei, la doar 23 de ani, fiind ajutat în bună măsură de Elvar Fridriksson și Tryggvi Hilnason, alături de care dirijează echipa până în zilele noastre.

În ciuda acestui vârf de generație, din 10 meciuri la EuroBasket la aceste două ediții, Islanda nu a reușit să bifeze nici măcar o victorie, deși a oferit replici solide unor națiuni precum Germania, Italia, Turcia sau Finlanda.

Generația lui Hermannsson, Fridriksson și Hilnason avea să fie și cea ce se afla în fața unei realizări istorice: prima calificare la un Campionat Mondial de Baschet Masculin din istoria națiunii. Soarta stătea în mâna meciului din luna februarie a anului 2023, împotriva Georgiei.

Confruntarea a fost un testament al echilibrului, iar pe parcursul celor 40 de minute, niciuna dintre cele două echipe nu a reușit să se desprindă la mai mult de șapte lungimi. Cu 10 secunde înainte de final, Toko Shengelia se regăsea la linia de libere, la scorul de 77-80.

Vedeta Georgiei a ratat în ambele rânduri, permițând oportunitatea unui contraatac al oaspeților. Jon Axel Gudmundsson a recuperat și a fugit imediat în tranziție. Ajuns sub inel, el a decis să îi paseze lui Elvar Fridriksson.

Fridriksson avea o seară excelentă, marcând deja 25 de puncte. El a avut oportunitatea perfectă de a își trimite echipa mai departe: un coș de trei fără om pe el, din zero grade, în ultimele secunde de joc. În ciuda experienței și preciziei sale, el a ratat de puțin ținta, iar Georgia a obținut biletele pentru competiția din Asia.

Martin Hermannsson, devenit deja un star al baschetului european după sezoanele petrecute în Euroligă la cluburi precum Alba Berlin sau Valencia, a trebuit să privească cu durere și să sufere din afara terenului la aceste momente dezamăgitoare pentru echipa sa.

Anterior, Hermannsson suferise o ruptură a ligamentelor încrucișate, astfel că el a ratat finalul campaniei de calificare, în care avea o medie de 20.7 puncte pe meci.

„Cel mai bun jucător al nostru, care a dominat cam tot meciul înainte de asta, a avut o aruncare cu șansa de a aduce victoria. Uneori intră, alteori iese”, a declarat Martin, despre aruncarea colegului său, Elvar, alături de care a jucat și în NCAA, timp de un sezon.

Întorcându-ne la punctul de plecare, la doi ani și nouă luni după thriller-ul de la Hafnarfjordur, Islanda și Italia s-au întâlnit din nou, în fereastra internațională curentă. Cele două națiuni au avut programate două confruntări directe.

Prima, disputată la Reykjavik, a fost una fără istoric. Italienii nu au avut emoții în vreun moment, iar în cele din urmă s-au impus cu 95-71. Acest rezultat, coroborat cu cele două victorii ale Turciei cu Ungaria din această săptămână, asigurau calificarea echipei din „Cizmă” la Europeanul din 2025.

Astfel, al doilea meci, programat la Reggio Emilia, devenea unul mai degrabă de palmares pentru elevii lui Gianmarco Pozzeco. Dar, chiar și așa, toată lumea cunoaște mentalitatea acestei echipe, astfel că în ciuda lipsei unei mize, intensitatea din teren avea să fie aceeași.

În „colțul” advers, Islanda avea un avantaj de o victorie în fața Ungariei, în cursa pentru ultimele bilete pe care le asigură grupa B pentru turneul din Polonia, Cipru, Letonia și Finlanda. În meciul direct din februarie, elevii lui Craig Pedersen s-au impus cu 70-65, astfel că aveau un avantaj infim în meciurile directe.

Oaspeții meciului de luni seara au luat cu asediu din prima coșul advers, punând presiune pe Pozzeco, care s-a văzut nevoit să ceară două timeout-uri încă din primul sfert, tranșat de către adversari cu scorul de 22-9. În stilul de joc clasic impus de Azzuri sub comanda lui Pozzeco, aceștia au revenit în meci printr-un run furibund, construit prin aruncări ușoare de sub inel sau din spatele semicercului. Islanda păstra un avantaj de o posesie, 32-29, la pauza mare.

După revenirea de la cabine, Ricci și Melli i-au adus pe „vikingi” într-o postură complicată, construind o diferență de două posesii printr-un run construit pe aruncări dificile de trei puncte. În ciuda diferenței de valoare și a așteptărilor de dinainte de meci, nordicii nu au renunțat, iar Palsson a venit de nicăieri cu opt puncte consecutive înscrise. Astfel, înainte de actul decisiv, tabela indica 56-58, în defavoarea gazdelor.

Spiritul de luptă al islandezilor avea să facă diferența în sfertul al patrulea, în care orice lovitură a italienilor era contrată de alte două din partea adversarilor. Aceștia au fost conduși de un Kristinn Palsson în zi de grație către o victorie cu 81-74. Jucătorul lui Valur a înscris nu mai puțin de 22 de puncte, pentru cea mai bună prestație în tricoul naționalei.

Prin acest succes, Islanda este cu un pas la cel de-al treilea Campionat European în ultimii 10 ani, unica absență venind la competiția din 2022. Nordicii dețin un avantaj de două victorii peste Ungaria. Pentru a se califica mai departe, vecinii noștri trebuie să câștige meciul direct la peste cinci puncte, să o învingă pe Italia în deplasare și să spere la un eșec al Islandei în fața Turciei.

Acest lucru pare puțin probabil, astfel că generația de aur a „vikingilor” Hermannsson, Fridriksson și Hilnason se îndreaptă cu pași repezi către o nouă performanță remarcabilă, după cum chiar vedeta naționalei punctează:

„Am fost deja la EuroBasket de două ori și, ca un islandez, nu cred că este ceva comun. Avem o generație de aur, dar nu suntem Italia sau Serbia să poți intra în orice sală de sport și să găsești jucători excelenți. E mai greu pentru noi. Dacă eu sau Elvar ne retragem, suntem greu de înlocuit. Avem talente de genul la 15 ani distanță. Încercăm să maximizăm performanțele acestei generații”, spunea Martin Hermannsson într-un interviu pentru site-ul Federației Internaționale de Baschet.

*foto: fiba.basketball