U-BT Cluj-Napoca are parte de unul din cele mai bune sezoane din istoria clubului, iar acest lucru se datorează evoluțiilor extrem de solide din Basketball Champions League. Campioana României a trecut de trei tururi de calificare, a ajuns în grupele competiției europene și are, până acum, trei victorii și o singură înfrângere.

Alb-negrii și-au revenit bine după eșecul cu Hapoel Holon și și-au luat revanșa, pe teren propriu, într-un meci care a avut nevoie de două reprize de prelungiri. Acest thriller a atras definitiv atenția celor de la Basketball Champions League, care au realizat un material amplu despre trupa din Cluj-Napoca.

Mai exact, ideea din spatele articolului publicat pe site-ul oficial championsleague.basketball se concentrează în jurul capacității ardelenilor de a obține coșuri ușoare sub panou. Diccon Lloyd-Smeath, autorul acestui material, a observat că, din punct de vedere statistic, U-Banca Transilvania nu se află în top la aproape niciun capitol. Prin urmare, întrebarea este „Cum reușesc studenții să aibă un bilanț atât de bun după patru etape?”.

În urmă cu aproximativ o lună, la conferința de presă organizată înaintea confruntării cu Hapoel Holon din Israel, i-am adresat lui Mihai Silvășan o întrebare bazată pe o observație similară. Mai exact, U-BT Cluj-Napoca avea cel mai bun procentaj la aruncările de două puncte, însă se afla pe penultimul loc la procentajul aruncărilor de la distanță.

„Faptul că avem un procentaj foarte bun de la două puncte și unul slab de la trei puncte nu spune nimic despre jocul echipei. Suntem o forță sub panou prin prezența lui Stipanovic, Hogue și chiar și Bircevic acolo, dar putem avea și un meci bun din spatele semicercului pentru a repara acele procentaje”, ne-a răspuns atunci antrenorul clujenilor.

Dominația de sub panou a lui U-BT a fost remarcată și de cei ce scriu pentru platforma online a Basketball Champions League, care au gândit un grafic interesant. Aceștia au numărat toate punctele înscrise de echipele din BCL sub panou, fără să le includă pe cele reușite în urma acțiunilor de post-up. Ce au descoperit e că alb-negrii stau foarte bine la acest capitol, marcând până acum 167 de puncte de lângă inel, cele mai multe din competiție, cu un procentaj al aruncărilor de 70.4%.

„Un aspect important este că nu am inclus punctele reușite din post-up fiindcă vrem să ne uităm exclusiv la capacitatea de a genera coșuri ușoare lângă panou iar, în acest caz, la jocul minunat de echipă pe care U-BT Cluj-Napoca îl prestează pentru a crea aceste șanse ușoare” - este concluzia apărută pe championsleague.basketball.

În continuare, Lloyd-Smeath a analizat câteva dintre cele mai reușite acțiuni ale lui U-BT, finalizate cu coș de sub panou. Așa cum explica și Silvășan, protagoniștii acestor scheme sunt Andrija Stipanovic, Stefan Bircevic și Dustin Hogue.

Pentru a vă oferi un insight asupra jocului prestat de campioana României în Basketball Champions League, am încercat să traducem descrierile făcute de autorul articolului.

Schema 1:

Începem cu cea mai simplă acțiune utilizată de Silvășan și echipa din Cluj. Ce vedem în video este un „Ram Screen” sau un blocaj pentru cel ce face blocaj la omul cu mingea. Ei fac această schemă aproape exclusiv pentru ca Andrija Stipanovic să fie cel ce face ball-screen. Ideea acestui ram screen este ca adversarul lui Stipanovic să ajungă mai târziu pentru a apăra ball-screen-ul și astfel Stipanovic să rămână liber pentru a pasa. Următorul pas este ca ambele colțuri să fie ocupate. Jucătorii Clujului vor fi mereu atenți la Stipanovic pentru o demarcare rapidă, ceea ce înseamnă că omul care se apără sub panou va trebui să urce la el. Asta îl lasă pe Bircevic liber sub panou.

Schema 2:

Evident, nu e întotdeauna atât de simplu. În următorul video, vedem aceeași acțiune însă ram screen-ul nu e atât de eficient, iar Stipanovic nu rămâne singur. Asta înseamnă că el nu va fi liber pentru o pasă rapidă, după demarcare. Faza continuă, mingea ajunge în cealaltă parte, iar Hapoel Holon se apără foarte bine și adversarii rămân aproape și după hand-off. Faza pare moartă dar aici se vede geniul lui Andrija Stipanovic. Priviți cât de rapid se demarcă pentru a crea separarea necesară unei pase. Apoi vedem o pasă pentru Patrick Richard care pătrunde spre inel. Un exemplu perfect al modului în care baschetbaliștii Clujului desfac apărarea adversă, chiar și atunci când aceasta este foarte bună.

Schema 3:

Următoarea schemă este una dintre cele mai inteligente pe care le-am văzut în acest sezon la vreo echipă. Observăm aceeași rapiditate și același unghi în demarcarea lui Stipanovic, însă trebuie să fim atenți la ce se întâmplă înainte. Observați că Patrick Richard îi face un blocaj invers lui Bircevic (blocaj făcut de guard la pivot). Asta înseamnă că apărătorul lui este forțat să evite blocajul și apoi Richard rămâne liber după încă un blocaj al lui Stipanovic. Principalul rezultat e că apărătorul lui Stipanovic trebuie să îl apere pe Richard după blocaj, iar bosniacul rămâne liber să facă ce știe cel mai bine.

Schema 4:

Cu siguranță, cele mai eficiente scheme din repertoriul lui Mihai Silvășan sunt din categoria „Horns”. Opțiunea de mai jos este o combinație între „Horns Down” și „Rip Screen” (Back Screen) pentru Bircevic. Veți vedea două clipuri cu două desfășurări diferite. La prima fază, există un switch la Rip Screen și putem observa de ce Dustin Hogue este cel ce pasează. La 1.98 metri, el este capabil să vadă peste adversar și să paseze confortabil acolo unde adversarul care a schimbat în apărare nu poate ajunge. În al doilea clip, vedem ce se întâmplă atunci când apărarea nu reușește să schimbe. Uitați-vă la fenta pe care o face Bircevic înainte de rip screen. Acestea sunt detaliile care fac o echipă atât de greu de apărat.

Schema 5:

Acum ne uităm la Horns Down cu opțiunea „Flex”. Clujenii folosesc acțiunea flex pentru a ajunge într-o situație de stop-șut sau pick and roll cu o extremă precum Elijah Stewart sau Patrick Richard. Uitați-vă cu atenție la sincronizarea lui Bircevic atunci când primește pasa în al doilea clip.

Schema 6:

Toți jucătorii sunt de elită la timing-ul pe care îl au la demarcare. Chimia dintre cel ce se demarcă la interior și pasator este foarte bună.

Schema 7:

Prin faptul că aruncăm o privire scurtă asupra felului în care joacă echipa din Cluj, cu siguranță ratăm o mulțime de alte moduri prin care baschetbaliștii evoluează împreună. Patrick Richard și Andrija Stipanovic sunt jucătorii care prestează la nivel de MVP până acum, însă U-BT are cinci baschetbaliști în double-digits: Stipanovic, Richard, Hogue, Stewart și Brandon Brown. De asemenea, Cluj este una din cele mai bune echipe la repuneri, mai ales la cele din baseline. Priviți sincronizarea fiecărei acțiuni din clipul de mai jos, până la ultima demarcare, după blocaj.

Tot după repunere a venit și coșul lui Patrick Richard din prima repriză de prelungiri a confruntării cu Hapoel Holon. Atunci, „Silvă” a decis să utilizeze o schemă folosită des de Brad Stevens, fostul antrenor al lui Boston Celtics. Clujenii au executat excelent acțiunea, U-BT a egalat și s-a impus, după a doua repriză suplimentară, cu 106 la 101.

Prin urmare, U-Banca Transilvania este considerată drept „o formație care practică unul din cele mai iscusite jocuri din Europa, reușind să depășească așteptările în fiecare săptămână”. Alb-negrii s-au făcut observați în Basketball Champions League, fiind comparați cu San Pablo Burgos, formație ce a câștigat competiția venind din calificări.

„Clujenii s-a pus în poziția de a fi următorul club care ar putea să atingă această performanță și, dacă vor reuși să facă acest lucru, atunci se va datora, fără îndoială, capacității lor de a obține coșuri ușoare sub panou”, este concluzia lui Diccon Lloyd-Smeath, un analist sportiv și antrenor de baschet din Madrid.

Întregul material poate fi urmărit la următorul LINK.

*foto: Manases Sandor/u-bt.basketball