Gaz Metan Mediaș este una dintre cele mai importante echipe ale începutului de sezon 2012/13. Formația pregătită de către Marcel Țenter a demonstrat, în mai puțin de patru luni de la formarea și reunirea actualului grup de jucători, că este o echipă ce se axează pe două aspecte principale în jocul pe care îl dezvoltă.

În primul rând, atunci când Marcel Țenter a acceptat oferta de a fi antrenorul principal al echipei de pe Târnava Mare, selecția jucătorilor s-a făcut mizându-se la latură fizică și atletică a jocului de baschet.

Astfel, staff-ul tehnic, complet nou, al echipei ardelene a recrutat șase jucători noi. Patru dintre aceștia corespund ideii de mai sus. Mandache este un fundaș cu calități fizice rar întâlnite la această poziție în România. Graham este un jucător ce se caracterizează în primul rând prin aspectul atletic. Are viteză și aduce un plus de ritm. St John este un pivot de forță, iar Guțoaia este o extremă modernă, principala calitate a acestui jucător corespunzând aceluieași criteriu, este un jucător cu calități fizice remarcabile.

În fine, Dundjerski și Mladenovic sunt jucători care fac notă discordantă. Ei nu sunt impresionanți pe acest aspect, deși nu trebuie minimalizată reacția și viteza de deplasare a fundașului, respectiv talia pivotului. Însă, amândoi au ca principală calitate tehnica specifică postului pe care evoluează. Primul în dribling și capacitatea de a sparge pe tehnică individuală, iar al doilea prin niște procedee excepționale din punct de vedere al finalizării.

Ca să rămânem la aspectul fizic/atletic, trebuie notat că cei cinci jucători rămași din sezonul precedent, dintre care doar trei joacă (Marcu a plecat deja, iar Dumitrescu este indisponibil de la începutul sezonului), criteriul pe care și-a construit Țenter echipa se regăsește între calitățile celor care joacă. Mitchell este poate cel mai vizibil jucător din România pe acest aspect. Nicoară se caracterizează în primul rând prin faptul că este un pivot mobil, fără talie, dar foarte puternic și care se potrivește echipei din punct de vedere fizic. În fine, căpitanul echipei, Ivanovic, este un baschetbalist de poziția 4, modern, care însă dispune de un fizic excelent și de o mobilitate rar întâlnită la un sportiv cu asemenea fizic.

Celălalt criteriu pe care se bazează Marcel Țenter și Milorad Perovic în actuala echipă a lui Gaz Metan Mediaș este capacitatea de a performa în jocul colectiv. Valoarea individuală a fiecărui jucător din rotația de bază a lui Gaz Metan nu poate fi pusă la îndoială. Totuși, ținând cont și de faptul că avem contra-exemplul perfect într-o altă reprezentantă a României în cupele europene, acolo unde valoarea individuală a jucătorilor nu mai face diferența, formația de pe Târnava Mare performează ca un mecanism bine pus la punct.

Desigur sunt aspecte ale jocului în care echipa scârțâie. Poate nici rotația nu e suficient de lungă. Dar, în directă legătură cu capacitatea de a juca ca o echipă, Gaz Metan se descurcă excelent. Dacă ne uităm pe posturi avem:

Trei fundași, dintre care doi evoluează cu regularitate pe poziția 1. Dundjerski este jucătorul de creație. Poate predispus greșelii, un fel de Teodosic al baschetului la un nivel mai mic, fundașul ex-iugoslav aduce multe aspecte pozitive în joc. Poate pasa, pătrunde și arunca. Are un tupeu rar întâlnit, dar prin acesta compensează alte lipsuri.

În schimb, Mandache oferă un plus cât se poate de evident din punct de vedere defensiv. Nu face rabat de la efort, este foarte agresiv și se descurcă excelent în tranziție. Are mână și se înțelege perfect cu Nicoară, alături de care a jucat la loturile naționale și la Oradea. Probabil un aspect deloc de neglijat atunci când Țenter l-a adus pe Mandache la Mediaș. Pe lângă calitatea unică pe care o are din punct de vedere fizic jucătorul originar din Arad. Să fie clar, niciun fundaș român nu are fizicul lui Andrei. Un jucător cu reale probleme de atitudine, însă e un aspect pe care Țenter reușește să-l controleze foarte bine până în prezent.

Al 3-lea jucător care poate fi catalogat drept fundaș este Graham. El evoluează cu precădere pe poziția 2, fiind rarisime, spre inexistente situațiile în care Dundjerski și Mandache se află în același timp pe bancă. Americanul, fiu al unui fost jucător în NBA, pare să fie omul cu cel mai mic impact vizibil în jocul echipei. Totuși, are suficiente calități din punct de vedere ofensiv încât să țină la respect echipa adversă, una care nu-l poate neglija pentru a se apăra la alți jucători. Practic, dacă e liber te pedepsește. Iar dacă se va ridica la nivelul așteptărilor și va fi mai puțin predispus la erori elementare, Paul va fi un veritabil pericol.

Mitchell nu este un exemplu neapărat pozitiv în ceea ce privește capacitatea de a juca într-un sistem colectiv. Totuși, calitățile sale fizice sunt exploatate pentru a aduce multe beneficii echipei pe parte de finalizare, mai ales atunci când se joacă în tranziție ofensivă, ori vine pe post de urmăritor (trailer). Are procentaje excelente la aruncări și se remarcă un evident progres la acest capitol, cu precădere la finalizarea de la semidistanță și distanță.

Guțoaia, mezinul echipei, are o medie de minute conformă cu vârsta. Totuși, el este folosit în fiecare meci cu scopul de a oferi momente de respiro lui Mitchell. Și a avut câteva momente notabile în primele 12 meciuri oficiale din acest sezon.

Ivanovic este unul dintre jucătorii cei mai compleți din România. Are fizicul de excepție, inteligența pur baschetbalistică. Este un baschetbalist capabil să marcheze, să creeze și să se apere. Este cel mai complet jucător al echipei de pe Târnava Mare. Îl ajută și experiența foarte mult. E un jucător deosebit de priceput și care de multe ori nu este apreciat la adevărata sa valoare sau utilitate în această echipă.

Nicoară este un finalizator letal. Iar un sistem de joc ritmat, în forță îl favorizează extrem de bine. Nu este cel mai bun jucător de combinații, dar nici nu este o frână în acest sens. Are capacitatea de a gândi și lua decizii foarte rapid, lucru deosebit de important pentru un jucător depășit din punct de vedere al taliei într-o zonă aglomerată și încărcată cu jucători deosebit de puternici.

Mladenovic este material didactic în ceea ce privește procedeele clasice de pivot. Face parte din categoria centrilor pe cale de dispariție, dar atât de atrăgători prin grația cu care își execută aruncările. Recuperează foarte bine, în special pe faza ofensivă. Este un jucător capabil să joace într-un sistem bine pus la punct, cu scheme elaborae și lucrate. Poate pasa și să participe activ la jocul de construcție fără să fie capăt de linie de fiecare dată.

St John este un jucător de angajament, care aduce echipei exact ceea ce îi trebuie în timpul jocului. Intră cu regularitate spre sfîrșitul primului sfert sau la începutul celui de-al doilea, atunci când după un prim iureș nivelul de intensitate scade. El aduce un evident plus din acest punct de vedere. De asemenea, în pofida masei musculare impresionante din partea superioară, Mike nu se sfiește să arunce atunci când este lăsat s-o facă de la distanță sau semidistanță. E o calitate desconsiderată de majoritatea adversarilor, unii dintre ei plătind tribut pentru această neglijență.

Dacă va reveni Dumitrescu și va putea să o facă la nivelul la care a fost în ultimii ani, atunci Gaz Metan va deveni o echipă cu adevărat completă. Una letală. Va avea la dispoziție experiența unuia dintre cei mai preciși aruncători din România. Nu va crește doar procentajul la aruncările de la mare distanță, dar e posibil să se elibereze și alte zone ale terenului în situațiile în care apărarea adversă va trebui să-i acorde atenție sporită lui Tudor.

Pe lângă calitățile jucătorilor ce alcătuiesc lotul echipei din Mediaș, această formație se bucură de priceperea, pasiunea, chiar obsesia tandemului de antrenori. Sfaturile acestora, atenția cu care este disecat jocul adversarului și informațiile pe care fiecare jucător din lotul lui Gaz Metan le primește înaintea fiecărui meci despre adversarul direct, respectiv despre eventualitatea jocului colectiv dezvoltat de acesta, fac diferența pe plan continental. Acolo unde victoria nu se mai poate obține pur și simplu pe valoarea individuală a jucătorilor. Acolo e nevoie de un plus, de un imbold, care trebuie să vină dinspre banca tehnică. În completarea aspectului fizic. Unul extrem de important în baschetul modern. Unde talentul nu mai are importanța de altădată.