BC Timișoara a fost una dintre cele mai harnice echipe pe piața transferurilor în această vară. Leii din Banat au avut nevoie să fie foarte activi pe piață având în vedere că au fost deciși să construiască o echipă cu totul nouă.

În primul rând, alb-violeții au numit un nou antrenor. Pentru prima dată după mulți ani, bănățenii au un antrenor autohton. Numele lui este Tudor Costescu și este unul dintre puținii tehnicieni români cu rezultate și de mare perspectivă. Mai mult, antrenorul originar din București este unul dintre cei mai licențiați specialiști ce există în sportul cu mingea la coș din țara noastră. Așadar, fără riscul de a exagera, putem afirma că BC Timișoara a numit un antrenor serios, atât prin studiu, cât și prin rezultate. Desigur, ratarea calificării în playoff în două sezoane consecutive cântărește destul de serios, iar afirmația anterioară ar putea fi contrazisă, însă Costescu are și o cupă respectiv o supercupă națională. Performanțe pe care nu i le poate nega nimeni.

În ceea ce privește lotul de jucători, acesta a fost schimbat aproape în totalitate. Așadar, pe lângă schimbarea antrenorului, suporterii alb-violeților vor fi nevoiți să se obișnuiască cu o echipă întreagă. Desigur, la alcătuirea unei echipe, orice s-ar spune, este nevoie de bani. În funcție de numărul lor îți poți construi echipa. Cert este că la Timișoara banii nu au mai fost la fel de mulți ca și în sezonul anterior. Totuși, nu putem să spunem despre BC Timișoara că este o echipă săracă la startul sezonului 2013/14.

Practic, din rotația de bază cu care a jucat BC Timișoara în sezonul precedent a rămas doar Zlatko Jovanovic. Un jucător ce poate să fie eficient atât la capitolul creație, cât și la finalizare. Se ridică semne de întrebare cu privire la decizia managementului, pe parcursul sezonului trecut, de a aduce un al doilea fundaș, jucător de poziția 1 și la fel de scund ceea ce a făcut aproape imposibilă folosirea în mod eficient. Trebuie să ții cont și de ce anume poate să facă un jucător în faza ofensivă atunci când nu are mingea, ori cu Jovanovic și Downey, în același timp pe parchet, lucrurile au devenit problemative. De asemenea, în baschet trebuie să te și aperi, iar pentru a câștiga chiar trebuie s-o faci eficient. Cu doi jucători la 1.80 metri înălțime și ambii cu efort maxim în ofensivă și cu anumite limite în apărare (chiar dacă Downey a fost unul dintre cei mai buni jucători la intercepție în NCAA), faza defensivă a fost o piedică pentru acestă echipă.

Însă, vorbim acum despre noua echipă a lui BC Timișoara. Una în care, alături de Zlatko Jovanovic - jucător ce avea contract semnat pentru sezonul 2013/14 încă din vara trecută, a mai rămas doar Dragoș Andrei și o serie de jucători tineri, cu experiență minimă la nivelul Ligii Naționale. De asemenea, fundașul vâlcean revine după o absență de mai bine de jumătate de sezon. Va fi foarte interesant de urmărit cum se va simți Dragoș la revenire și cât de dificil îi va fi să se adapteze la rigorile jocului din prima ligă după o absență îndelungată și mai ales după o intervenție care la un moment dat se păea că va reprezenta finalul carierei. Aici trebuie subliniat faptul că managementul BC Timișoara a făcut o treabă deosebită și l-a susținut pe jucător din absolut toate punctele de vedere. Lucru deosebit de important în sportul românesc, în special. Pe de altă parte, va fi interesant de urmărit modul în care Costescu îl folosește pe Dragoș Andrei. Atât prin prisma revenirii, cât și ca un mod de comparație cu alți fundași români care au jucat pentru tehnicianul din capitală. Este vorba despre Mihai Paul, Dani Popescu și Octavian Popa Calotă.

Pe de altă parte, având în vedere rezultatele obținute de Timișoara în ultimii ani la nivel juvenil, respectiv prin faptul că la Pitești a reușit să-l promoveze pe Alexandru Neguț (un jucător capabil să fie util în special prin faptul că este printre puținii români care nu au niciun fel de trac sau de emoții atunci când sunt aruncați în luptă, însă care a avut întotdeauna probleme cu kilogramele) și a încercat să facă același lucru și cu alți jucători români, trebuie urmărit modul în care va încerca să-i promoveze pe jucătorii locali. Cu atât mai mult cu cât COstescu este până la urmă venit de la juniori și de curând a avut o experiență, foarte frumoasă, alături de lotul național universitar. Adică a lucrat cu jucători români. Și putem să spunem că a făcut-o foarte bine. George Toth, atât prin alcătuirea lotului, cât și prin alte aspecte, este jucătorul care ar trebui să facă pasul înainte în noul sezon. E prea mult spus presiune, însă cu siguranță trebuie urmărit modul în care Toth va încerca să devină un nume în sportul cu mingea la coș din România.

Tudor Costescu a admis în direct, la emisiunea TotalBaschet Radio Show de la Radio GSP, că și-a dorit să-i aibă la Universiadă pe Georgia Păun și Leo Filip. Liga Națională este o cu totul altă competiție spre deosebire de concursul de la Kazan, însă dacă tot îl are la dispoziție la echipa de club, putem să ne imaginăm că Georgian Păun va beneficia de o șansă în următorul sezon. Rămâne de văzut când îi va fi oferită și mai ales cum va trăi cu ea tânărul venit tocmai de la Pitești, similar antrenorului. În continuare, rămâne de văzut în ce măsură Timișoara va reuși să-l readucă pe Leo Filip. Nu e niciun secret, Leii din Banat doresc să-l readucă acasă pe unul dintre cei mai buni juători ai campionatului precedent la recuperare ofensivă. Pe de altă parte trebuie ținut cont de faptul că el are contract cu Dinamo și bucureștenii nu par dispuși să renunțe prea ușor la el. În fine, tot în cadrul emisiunii amintite, Costescu a admis că și l-a dorit pe Rolland Torok. Tânărul orădean a preferat să continue în Ungaria, acolo unde i s-a oferit șansa să joace (chiar dacă nu foarte mult) după problemele medicale cu care s-a confruntat în anii anteriori. Rămâne de văzut în ce măsură se va miza pe Zoran Milencovici, un alt tânăr de perspectivă al Timișoarei.

În ceea ce privește noile achiziții e foarte dificil să emitem păreri. Ei provin din alte campionate. sunt cinci jucători străini, fiecare aflat la primul contact cu baschetul românesc. Este evident că nu oricine se poate adapta rapid la o schimbare. Lucrurile pot să se complice foarte ușor având în vedere că vorbim despre o grămadă de noutăți și despre niște jucători care nu prea au avut ocazia nici măcar să se întâlnească ca adversari. Nu mai vorbim ca să se cunoască sau să fi fost colegi în trecut.

Vladimir Panic este un jucător de certă valoare. De asemenea, el a fost dorit de Costescu și anul trecut. Ceea ce înseamnă că l-a urmărit și că este un jucător care se potrivește concepției de joc a lui Costescu. Anul trecut, tehnicianul bucureștean l-a adus pe Pankracije Barac în locul lui Panic. Croatul a strălucit într-o echipă a Piteștiului măcinată de tot felul de probleme. Întrebarea este dacă și Panic va fi la fel de eficient. Știm că este scorer. Important este să aibă suficiente mingi.

Iar la Timișoara, cel puțin la prima vedere, acesta va fi un aspect extrem de important. Nu doar Panic și Jovanovic își vor dori să aibă mingea și șansa de a puncta. Sunt destui alți jucători care își vor solicita mingile. Practic fiecare dintre jucătorii străini legitimați în această vară a avut medii ridicate de puncte. Ceea ce aduce de la sine un număr semnificativ de aruncări la coș.

Cum spuneam, este prematur să vorbim despre capacitățile concrete ale fiecărui jucător străin venit în această vară la Timișoara. Tocmai pentru că se află la debutul în baschetul românesc. Pe cât ne sunt ei de necunoscuți, pe atât de necunoscută poate să le fie și jucătorilor liga din România. Știm că, între străini, Jovanovic va juca pe poziția 1, Justin Lee Ingram și Vladimir Panic se vor împărți pe pozițiile 2-3. Lituanianul Vaidotas Volkus este poziția 4, iar Aleksandar Radulovic este poziția 5. De asemenea, din lot face parte și americanul Tremayne Johnson. El este cea mai mare necunoscută din această echipă. Vine pentru prima dată în Europa și este extremă. Rămâne de văzut dacă poate juca atât 3 cât și 4.

La interior ajutor va veni și de la experimentatul Flavius Lăpuște. El va avea de suplinit plecarea lui Bogdan Popescu. Acel jucător care în sezonul 2011/12 a fost excepțional, dar care în 2012/13 nu a reușit să se mai apropie de performanțele realizate în primul sezon la Timișoara.

Multe semne de întrebare. Totuși, un lucru este cert. BC Timișoara își va eleva nivelul de intensitate pe faza defensivă în raport cu ceea ce am văzut sub comanda lui Srdjan Jovanoic. Nu putem să știm ce calități defensive au noile achiziții până nu le vedem la lucru, însă Costescu e cunoscut ca fiind un adept al jocului agresiv și al nivelului ridicat de determinare pe care îl pretinde de la jucătorii săi în apărare. Rămâne să vedem disponibilitatea la efort (adică implicarea) respectiv capacitatea și nivelul de joc (adică inteligența baschetbalistică) a jucătorilor transferați. Bine-nțeles un lucru foarte important și de urmărit la antrenor, este modul în care va putea să comunice cu atâția jucători noi.

Cert este că Tudor Costescu are de lucru. Are jucători tineri români pe care cu siguranță suporterii și-ar dori să-i vadă jucând (mai ales că a dispărut campionatul U23, sau dacă doriți Liga II). De asemenea, are jucători străini mai mult decât decenți. Rămâne de văzut în ce măsură poate să pună cap la cap toate detaliile.