Prima jumătate a sezonului regulat a consemnat o serie de rezultate surprinzătoare. Printre acestea, alături de poziționarea lui CSM Oradea pe primul loc, respectiv cea a lui BC Mureș în poziția a 2-a, se numără locul al 3-lea, ocupat actualmente de către CSM București. Analizăm situația trupei din capitală și evidențiem de ce poziția ocupată de aceasta este una surprinzătoare.

CSM București venea după cel mai bun sezon din istorie. Unul pe care îl putem amplasa în aceeași categorie. A surprizelor. Hristu Șapera, la primul sezon în calitate de antrenor principal al unei echipe de prim eșalon, a condus o echipă alcătuită în exclusivitate din jucători străini aflați la primul sezon în România, completată desigur cu doi jucători legendari pentru baschetul din țara noastră, spre calificarea la turneul final al Cupei României și s-a aflat la o singură victorie depărtare de prima surpriză cu adevărat de valoare impresionantă în playoff-ul campionatului.

Astfel, așteptările au crescut pentru acest sezon. De ce? Pentru că așa este firesc. Orice om cât de cât normal gândește astfel. După un sezon bun avem tendința să plasăm acea echipă între atracții, între formațiile de urmărit, între cei buni.

În realitate cel mai dificil lucru în baschetul românesc este să ai la dispoziție mai mulți jucători aflați la al doilea sezon în țara noastră. Să joci în aceeași echipă, cu aceleași piese de bază, cu același antrenor. Când un străin vine după un sezon excelent tinde să-și imagineze că are tot campionatul la picioarele sale. Nu prea contează că de fapt nu a rămas cu nimic în afara satisfacției personale și probabil a aprecierilor publicului. Totuși, a rămas fără trofeu. Așa că lucrurile nu sunt nici pe departe așa cum își imaginează el.

De asemenea, în afara unei sarcini incredibil de dificile de a conviețui cu un astfel de jucător, Hristu Șapera s-a lovit de o grămadă de probleme. Și-a dorit să păstreze intact nucleul de bază din sezonul precedent. Însă au intervenit problemele medicale. Vizitiu a căzut pe tot anul, Gallimore a sfârșit prin a-și rezilia contractul cu bucureștenii, Urucatu, noul venit Kandic și pivotul american adus inițial la echipă au căzut pe rând victime ale unor accidentări sau având probleme mai vechi. De asemenea, Căruțașu s-a accidentat pe parcursul competiției. Astfel, similar tuturor echipelor din România, cu un lot restâns din punct de vedere numeric CSM București nu s-a putut pregăti la capacitate maximă.

Asta în pofida faptului că spre deosebire de majoritatea echipelor din România, ca să nu zic toate, CSM București a colaborat de la reunirea din vară și până la încheierea turului cu un preparator fizic. Unul cu un CV impresionant, care a lucrat inclusiv pentru Partizan Belgrad.

Practic, pe tot parcursul primei jumătăți din turul actualei ediții de campionat CSM București a fost măcinată de probleme. Fie ele medicale sau de altă natură. Iată de ce bilanțul general, de zece victorii și cinci înfrângeri, este unul extraordinar. Este chiar prea bun pentru a echivala cu dificultățile prin care a trecut echipa. Și nu am făcut nicio referire la întârzierile salariale (foarte mari)! Care, cel puțin în mod oficial, au dus la ruptura prematură dintre Miljan Pupovic și Damjan Kandic de clubul din capitală.

Cu toate aceste probleme de natură medicală, nevoia de a-l integra rapid pe Shepherd, accidentarea lui Căruțașu spre sfârșitul turului, respectiv plecarea celor doi sârbi, CSM București ocupă locul 3 în clasament. Va coborî pe 5 după disputarea restanței din 7 ianuarie, însă chiar și așa, cu atâtea lucruri detrimentale echipei, Șapera va aborda returul cu un bilanț de 10-5. Este ceva impresionant și de apreciat.

Din punct de vedere baschetbalistic, în pofida schimbărilor obligatorii pe care le-a operat, CSM-ul a rămas o echipă rutinată, alcătuită în linii mari din jucători cu bogată experiență, care au trecut prin multe de-a lungul carierei și care sunt obișnuiți parcă să supraviețuiască în cele mai potrivnice situații posibile.

Echipa din capitală este adeptă a unui joc colectiv, întrucât dispune de jucători care au aprofundat acest stil de joc și pentru că este pregătită de un antrenor care știe să aprecieze și să pună în valoare armele pe care le deține. Desigur, din punct de vedere ofensiv treaba lui CSM București este făcută în mare parte de tandemul Goran Martinic - Jevohn Shepherd. Însă, ar fi o afirmație prea aspră pentru inteligența din jocul lui Virgil Căruțașu, pentru experiența lui Ivan Bosnjak, precizia lui Steve Sir sau jocul ordonat al lui Claudiu Fometescu. Fiecare dintre ei are un aport extrem de important în faza ofensivă și spre deosebire de cei doi lideri din punct de vedere statistic, fiecare dintre cei enumerați contribuie din plin pe faza defensivă.

Interesant legat de această echipă a lui CSM București este faptul că are o calitate de-a dreptul incredibilă de a specula lipsurile din jocul adversarului. Practic își lovește oponentul acolo unde este el mai vulnerabil. Nu e o chestiune întâmplătoare ci mai degrabă ceva dus spre perfecțiune. Nu poate fi o consecință a hazardului atât timp cât de un an și jumătate, indiferent de formula în care evoluează, CSM București își bate adversarii expunându-le minusurile.

Din punct de vedere ofensiv această echipă se numără printre fruntașele ligii. Ocupă aceeași poziție la puncte marcate precum în clasamentul general. Dar, această medie se face în principal ca urmare a finalizărilor pe acțiuni individuale, venite cu precădere de la Martinic și Shepherd, doi dintre primii trei marcatori ai campionatului. Dar, repet, nu putem minimaliza munca depusă de ceilalți jucători în condițiile în care se creează spații pentru ca cei doi să marcheze. Până la urmă toată România (baschetbalistic vorbind) știe de ce este în stare Martinic atunci când este cu mingea în mână. De asemenea, Shepherd este un fost jucător la Campionatul Mondial, are fizic, mână și grație în mișcări. Nu poți să-l treci cu vederea atunci când analizezi jocul CSM-ului. Așa că de undeva trebuie să vină superioritatea. Creată indiscutabil pe valoarea certă a celor doi, amplificată de munca colegilor de echipă.

Statistic trebuie evidențiat faptul că CSM București este cea mai precisă echipă din România la linia de pedeapsă. Elevii lui Șapera marchează 79% din acest gen de aruncări, cu peste trei procente peste locul 2 și cu șase procente peste a 3-a clasată la acest procedeu. Un alt aspect la care bucureștenii stau foarte bine se referă la capitolul intercepții. CSM-ul are peste 8 mingi câștigate în medie pe meci și se situează pe locul al 3-lea în campionat. Pe fondul acestora bucureștenii ocupă un loc pe podium și la raportul mingi câștigate/mingi pierdute.

Revenind la parcursul CSM-ului în acest sezon, se impune că evidențiem victoriile cu CSU Ploiești respectiv cele de la Târgu-Mureș și Cluj. De asemenea, jocul bucureștenilor la Mediaș a fost aproape de a se termina cu victorie. În schimb, prestațiile cu CSM Oradea și BCM U Pitești au fost mai degrabă dezamăgitoare și au venit să confirme că trupa lui Șapera se confruntă cu niște probleme. Și totul a culminat cu victoria puțin probabilă la Sibiu, în condițiile unei rotații reduse la minim, prin absențele celor doi oameni mari, jocul în condițiile unei refaceri incomplete pentru Căruțașu, respectiv ale accidentării lui Urucatu.

Chiar fără să miște vreun deget, conducerea clubului pare să fi beneficiat de un serviciu extrem de util. Plecările lui Kandic și Pupovic, înaintea ultimelor două etape din tur au adus două victorii. Dacă cea cu Dinamo este firească, despre victoria de la Sibiu putem să spunem că prea puțini s-ar fi hazardat să parieze. Personal nu cred că a fost o întâmplare. Totul se întâmplă dintr-un motiv. Sibiul venea după prima înfrângere cu Perisic pe bancă și momentul pozitiv trecuse, iar CSM București s-a motivat și a 'respirat' un aer mai potrivit pentru a juca degajat, fără tensiunile din interiorul echipei, care au influențat în mod negativ modul de exprimare în jocurile anterioare. În același timp, a fost un meci în care presiunea a apăsat mai mult pe adversar și am văzut de atâtea ori că în România câștigă de cele mai multe ori echipa care pornește cu șansa a doua.

Va fi interesant de urmărit ce vor aduce bucureștenii în schimbul celor doi 'dezertori'. Un lucru e sigur: CSM București ar putea să tragă învățămintele necesare din experimentul numit Kandic - Pupovic. Dacă va avea inspirație, pricepere și puțin noroc de a alege doi jucători harnici, serioși și cu gândul la binele echipei atunci ne putem aștepta la lucruri bune din partea acestei echipe. Dar, există și premise pentru un declin pentru retur în condițiile în care majoritatea echipelor, cel puțin teoretic, se vor întări. Poate o va face și trupa lui Șapera.

Foto: Andor Marton