Foto: Andor Marton

CSM Oradea a depășit în mod categoric pe CSM București, chiar în capitala țării, scor 75-61, într-un meci ce a opus două dintre echipele bune ale campionatului. Confruntarea a fost controlată de la un capăt la celălalt de către ardeleni.

Pe lângă statistica consemnată și filmul jocului, care consemnează faptul că Oradea a condus în permanență, trebuiesc notate câteva aspecte ce au făcut diferența între protagoniste.

În primul rând, Cristian Achim a avut pe parchet, în permanență, cel puțin doi, dar de cele mai multe ori trei jucători scunzi, foarte capabili din punct de vedere al tehnicii individuale și a mănuirii mingii. De notat că fiecare dintre fundașii bihorenilor, cu precădere Franklin, Maric și Dillon, a fost în zi de grație.

Acest lucru a contracarat în mod cât se poate de vizibil jocul formației bucureștene. Hristu Șapera a jucat în permanență cu un singur fundaș. Fie că numele lui a fost Goran Martinic sau Claudiu Fometescu, altfel doi jucători cu calități și mentalități radical diferite, CSM București nu a putut să replice eficient jocului orădenilor. În afara celor doi, care nu s-au aflat în același timp pe parchet nici măcar o secundă, CSM București nu are jucători capabili să care mingea în condiții de presiune exercitată de adversar. Desigur, bucureștenii au o mulțime de jucători experiemntați și inteligenți, foarte capabili să dezvolte un baschet colectiv eficient, însă în acest meci problema majoră a gazdelor a constat în faptul că Bosnjak, Shepherd și Sir, jucătorii care au evoluat pe pozițiila 2-3, nu sunt făcuți să joace poziția 1 mai deloc.

În schimb, Oradea trăiește dintr-un Franklin ce ne arăta ce înseamnă cu adevărat poziția 1. De asemenea, bihorenii obțin roadele unui sezon întreg în care Maric a acumulat experiență pe acest post, iar Dillon aduce viteză și siguranță, calități ce cu siguranță aduc niște plusuri pe poziția 1. Chiar dacă australianul joacă această poziție mai rar și de cele mai multe ori o face în tranziție ofensivă.

Ar mai fi de adăugat că în vreme ce anumiți jucători ai lui CSM București au avut probleme de atitudine în sensul că implicarea și determinarea au fost în nota execuției ofensive, jucătorii CSM-ului din Oradea s-au luptat pentru minge și au dat din picioare pe faza defensivă, dovadă fiind și statistica individuală (recuperări defensive) a tandemului Maric - Dillon.

Probabil cea mai mare diferență s-a făcut în ofensiva jocului echipei gazdă. Sau, mai corect spus prin modul în care defensiva bihorenilor a făcut o nouă demonstrație în ceea ce privește jocul colectiv eficient. Pe lângă efort, sistemul defensiv elaborat promovat de Cristian Achim, în speță apărarea zone match-up a fost înlocuită cu schimbările inspirate pe pick-and-roll, lucru ce a creat mari dificultăți echipei din București.  Singura excepție în acest sens s-a numit Jevohn Shepherd. Jucător capabil să pătrundă, să arunce și să iasă în evidență inclusiv pe joc colectiv.

Dovadă în acest sens este statistica jucătorilor mari ai gazdelor:

- Pupovic - 1/8 la aruncările din acțiune
- Kandic - 1/6
- Căruțașu - 2/9
- Santa - 1/1.

La celălalt capăt al terenului CSM București a jucat destul timp apărare zonă și acest lucru a convenit bihorenilor. De fapt echipa orădeană se simte foarte bine atunci când adversarul joacă un astfel de sistem defensiv. Statistic acest lucru s-a resimțit, roș-albaștrii având șapte coșuri de trei puncte marcate pe un procentaj de 41%.

În acest meci Oradea a învins logic pentru că a avut mai multă inspirație pe ambele faze ale jocului. De asemenea, câțiva dintre jucătorii formației bucureștene au avut o seară mizerabilă atât prin prisma finalizării cât și din punct de vedere al determinării.