Comisia de Disciplină și Consiliul Director al Federației Române de Baschet au decis suspendarea a șapte sportivi ca urmare a ședințelor din data de 26 august. Entitățile forului românesc au dispus suspendări pentru o perioadă de 4 etape (un sportiv) respectiv 4 luni de zile (șase sportivi) motivând nerespectarea regulamentelor privind prezentarea la loturile naționale respetiv comportamentul sportiv la  loturile naționale.

Singurul jucător vizat de procedurile inițiate și nesancționat a ramas Nandor Kuti, Comisia de Disciplină a fost de părere, cu două voturi pentru și unul împotrivă, că acesta a dovedit că suferă de probleme medicale serioase care nu i-au permis să participe la acțiunea echipei naționale de seniori. Acestă decizie a stârnit nemulțumirea tehnicianului Vulturilor, Tudor Costescu.

Într-un amplu interviu acordat publicației 24secunde.ro, Costescu a vorbit despre sancțiunile dictate de comisiile FRB cât și despre situația lui Nandor Kuti, fiind de părere că în cazul acestuia judecata s-a făcut cu o altă măsură.

Referitor la discrepanța între decizii, sunt foarte surprins. Mi se pare o judecată fără măsură egală. Eu am studiat regulamentele. O parte dintre ele au fost propuse de mine și votate de Consiliul Director, iar apoi întocmite, inclusiv cele referitoare la convocarea la echipele naționale. Acolo nu se specifică obligativitatea participării la cantonament. Acolo se vorbește despre obligativitatea prezenței, inclusiv în cazurile medicale, fiindcă noi, ca oameni de sport, ca strungari sau actori, nu ne putem exprima asupra validității unui act medical. Tocmai de aceea se solicită prezența sportivilor care invocă o situație medicală pentru a se confirma un eventual diagnostic medical al respectivului sportiv. Mai departe, se decide tratamentul necesar acelei accidentări, în interesul comun al jucătorului, echipei naționale și a echipei de club.

Costescu este de părere că Nandor Kuti ar fi putut evolua la meciul din 7 august cu toate că a suferit o fractură de stres.

Nu vreau să discut succesiunea apariției actelor medicale în cazul lui Kuti. Nu e relevant, decât poate pentru juriști. Primele discuții ale mele cu el, Kuti era disponibil din punct de vedere medical. Știu că această afecțiune medicală l-a afectat și pe parcursul sezonului trecut și am confirmarea faptului că a avut dureri și a jucat cu aceste dureri. Știu, pe de altă parte, că pe parcursul verii a participat la concursuri de 3×3. Mai știu că diagnosticul final de fractură de stres a fost înaintat Federației Române de Baschet pe data de 27 iulie. 

Prin urmare, nu sunt eu cel care judecă și nici nu-mi doresc acest lucru, dar pentru mine aceste semnale, această succesiune, nu au fost cele mai fericite. Eu consider că ambii jucători ar fi trebuit judecați cu aceeași măsură, în sensul că unul dintre ei nu s-a prezentat fără să menționeze cauze medicale, celălalt tot nu s-a prezentat în contextul regulamentului, deoarece trebuia să vină să facă verificarea. Afecțiunea lui Kuti a fost depistată în data de 25 sau 28 iunie, prima dată când a fost diagnosticat cu fractură de stres. Dacă afecțiunea lui era tratată din ziua imediat următoare avea exact patru săptămâni la dispoziție, perioadă în care conform actelor și recomandărilor medicale ar fi putut să se refacă. Asta înseamnă că pe 21 iulie, la data intrării în cantonament, ar fi putut începe cu refacere și pe data de 7 august, la primul meci oficial, ar fi fost apt.

Tehnicianul Vulturilor consideră că Comisia de Disciplină, formată din Nicolae Pirșu, Petre Brănișteanu și Doru Toma (consilier juridic al FRB), este formată din niște oameni care nu aparțin sistemului federației sau cluburilor și este singura care ar putea avea discernământ și echilibru în luarea unor decizii, în timp ce Consiliul Director este o instituție ce nu e formată din salariații Federației Române de Baschet. Astfel, Costescu consideră că deciziile nu aparțin Federației Române de Baschet, entitate care, conform spuselor tehnicianului, s-ar supune forurilor respective.

Acest lucru trebuie subliniat. Chiar dacă se va interpreta că apăr federația. Nu a fost nimeni îndeajuns de abil până acum să explice situația reală. 

Comisia de Disciplină, prin regulamentul FR Baschet, este singurul organism abilitat să se propunțe asupra cazurilor de neprezentare la echipa națională. Există un regulament al FR Bachet, aprobat de Consiliul Director – care este ales prin vot în Adunarea Generală. Este un regulament care trebuie respectat. 

Comisia de Disciplină, tocmai datorită faptului că este alcătuită din niște oameni care nu aparțin sistemului, federației sau cluburilor, este singura care ar putea avea discernământ și echilibru în luarea unor decizii.

Consiliul Director este o instituție ce nu e formată din salariații Federației Române de Baschet. Acolo sunt oameni de baschet din fenomenul sportiv românesc, care reprezintă cluburi de juniori, de senori, masculin și feminin. Este un organism votat de Adunarea Generală. Din Adunarea Generală fac parte toate structurile sportive afiliate la FR Baschet. Consiliul Director are rol decizional. 

FR Baschet, angajații, respectiv antrenorii, doar se supun deciziilor Consiliului Director. Deciziile luate în cadrul Comisiei de Disciplină și ale Consiliului Director nu sunt deciziile FR Baschet. Sincer să fiu, cred că dacă FR Baschet ar fi luat deciziile în aceste cazuri, cu totul alta ar fi fost abordarea.

Costescu este surprins și de faptul că informarea privind accidentarea lui Nandor Kuti a transmisă către FRB de către agentul sportivului

Părerea mea este că trebuie să tratăm lucrurile și să înțelegem că echipa națională este mai presus de orice interes personal meschin, de moment sau a unei entități. Vă spun altceva: nu înțeleg de ce informarea trimisă către FR Baschet, referitor la Kuti Nandor, este făcută de o persoană fizică, respectiv presupusul agent al jucătorului, care ne anunță cu trei zile înainte de reunire că, Kuti este accidentat. Nu respectă regulamentele FR Baschet. În plus, echipa națională sau antrenorul echipei naționale nu prea are motive ori substrat legal să interacționeze cu agentul unui jucător. Cu atât mai mult cu cât relația mea cu Kuti a fost, până în acest moment și sper că acest lucru nu se va schimba pe viitor, sinceră și deschisă. Asemenea relației mele cu Torok. Se întâmplă niște lucruri care pe mine mă fac să mă gândesc că acești băieți nu au luat cele mai bune decizii în data de 21 iulie.

Costescu a atins și subiectul jucătorului naturalizat, considerând decizia Consiliului Director referitoare la prezența în Liga Națională a jucătorilor naturalizați ca fiind una lipsită de logică. 

Cunosc decizia Consiliului Director referitor la prezența în Liga Națională a jucătorilor naturalizați. Mi se pare cel puțin lipsită de logică, ca să nu spun mai mult. Și cu siguranță o mare frână pusă echipei naționale de seniori. Caz concret, acum este vorba despre Oradea. În viitor poate să fie Cluj, Dinamo și așa mai departe. Această echipă nu mai are niciun interes să naturalizeze un al 2-lea jucător. Fiindcă, pentru cine nu știe, în procesul de naturalizare al unui sportiv, eforturile de împart în egală măsură între Federația Română de Baschet și echipa de club la care este legitimat jucătorul. 

Așadar, ce interes mai are acum Oradea să-l naturalizeze pe Kris Richard? Asta în condițiile în care salariul actual al lui Kris este mai mare față de anul trecut, ținând cont de potențialul lui statut de jucător român, iar faptul că nu va putea să evolueze împreună cu un alt jucător român, îl va face pe club să renunțe. Își vor spune “mai bine îl plătesc ca jucător străin, pentru că e valoros și joacă împreună cu celălalt naturalizat și obțin aceleași rezultate. De ce să susțin Federația Română de Baschet, când mi se pune piedică în acest sens?” Cine pierde în această ecuație? Evident, echipa națională de seniori a României. Aici fac referire strictă la cazul Richard, pe care îl cunoaștem cu toții. Nu mai spun de perspectivă. Cum pot să conving eu un jucător străin să vină în România cu statut de autohton când îi spun: “stai că nu vei juca toate meciurile” sau “stai că eu am încă un naturalizat, dar nu vă pot utiliza pe amândoi ca autohtoni, astfel încât trebuie să împart banii la doi”. 

Nu mai spun de partea legală, în care statutul de cetățean al României, conferă drepturi egale oricărui posesor de buletin românesc. Indiferent de modul în care l-a dobândit.

Există și cazul jucătorilor români naturalizați, neeligibili pentru echipa națională, respectiv Fraseniuc și Calnicenco. De ce putem să acceptăm ca ei să joace ca români, nefiind elibigili pentru echipa națională și să înlocuiască un potențial jucător român de echipă națională, când nu dau voie unui jucător care chiar poate să ajute echipa națională să evolueze ca autohton? De ce să nu aibă voie o echipă să joace cu șase jucători naturalizați? Care e problema? Ei sunt eligibili pentru echipa națională a României. 

Eu îmi doresc să am la dispoziție pentru echipa națională a României cel puțin 2-3 naturalizați. Știu că pot să folosesc doar unul, dar atunci când joc meciuri oficiale să am posibilitatea să aleg în funcție de adversarul întâlnit, de caracteristicile jucătorilor… De ce să nu am posibilitatea să joc azi cu un fundaș naturalizat, mâine cu un scorer naturalizat, iar poimâine cu un pivot naturalizat? Majoritatea echipelor naționale au această opțiune, nu doar Spania sau alte forțe recunoscute. De ce să ne uităm la alții, iar noi ne punem singuri bețe în roate? Datorită, probabil, unor orgolii personale sau unor interese de moment.

Din punctul meu de vedere este o decizie nesustenabilă, nici legal, iar sportiv este dezastruoasă pentru echipa națională.

Mai citiți și:

Dan Berceanu solicită Comisiei de Disciplină redeschiderea dosarului "Convocarea"

Suspendări de 3 respectiv 4 luni dictate de Comisia de Disciplină

FRB a decis sancțiunile după absențele de la lot din această vară