Tyler Morris este singurul jucător străin din lotul lui U Mobitelco Cluj-Napoca care a evoluat la această formație și în sezonul precedent. Baschetbalistul american a încheiat stagiunea 2011/12 mai devreme, accidentându-se grav la genunchi în luna decembrie a anului precedent.

Fundașul se întoarce în orașul de pe Someș, urmând să fie antrenat de către Niksa Bavcevic. Însă cel mai important lucru cu privire la jucătorul american nu se leagă de numele antrenorului ci pur și simplu de propria condiție.

Morris este un jucător cu un foarte bogat istoric al accidentărilor. El este exemplul de jucător care ar fi putut juca la un nivel mai ridicat însa cariera sa a fost afectată de accidentări. Iar la alt nivel, acolo unde Tyler avea potențial să ajungă, se ține cont de istoricul medical. Și un buletin medical imaculat este decisiv.

Știm foarte bine despre Morris că el a avut operații la genunchi (ligamentul încrucișat anterior - ACL), de același gen precum cea mai recentă, înainte de a ajunge la Cluj în cursul sezonului competițional 2010/11. Americanul a devenit cunoscut oricărui iubitor de baschet din România prin coșul de la mijlocul terenului din finala Diviziei A - ediția 2011, care a adus titlul la Cluj după 15 ani.

Fundașul de 1.87 metri este genul de jucător atent la controlul mingii. Un jucător inteligent care își înțelege foarte bine rolul în teren. Conducătorul de joc nu trebuie să forțeze lucrurile mai ales atunci când nu dispui de calități precum viteză sau forță peste nota obișnuită a jucătorilor ce evoluează pe poziția 1. În plus, ca și o părere personală, deși nu sunt un susținător al fundașului egoist care încheie fiecare meci cu cele mai multe mingi aruncate la coș indiferent de numele adversarului ori de sistemul defensiv al acestuia, consider că Morris, sub comanda lui Marcel Țenter, sau mai corect spus cu Dykes și Krstanovic în teren, a aruncat mult prea puțin. Au fost multe situații în care avea posibilitatea de a arunca necontestat însă a efectuat pasul suplimentar.

În perioada petrecută la Cluj, Tyler a fost un coordonator de joc clasic. A ordonat jocul ofensiv al echipei, a înțeles sistemul de joc și faptul că în fosta echipă a lui U Mobitelco Cluj ofensiva trecea pe la Zoran Krstanovic și Kyndall Dykes. Fiind un baschetbalist disciplinat, Morris a executat schemele de joc și a acceptat stilul de joc. Nu a ieșit în evidență cu altceva, exceptând reușita memorabilă de la mijlocul terenului din Meciul 6 al finalei din 2011, însă cei cu ochiul format au înțeles care e treaba cu Morris.

Înaintea sezonului 2012/13, Tyler Morris se află în fața unui nou început. După o nouă operație, anunțat ca fiind refăcut complet, americanul va ordona jocul pentru o nouă echipă. El se va reîntâlni cu jucătorii clujeni ai lui U Mobitelco, însă va învăța un nou sistem de joc, gândit de antrenorul Niksa Bavcevic, fiind de asemenea important să se adapteze la noii colegi de echipă.

Sunt de părere că Morris va începe sezonul ca fiind prima variantă pentru poziția 1, dacă totul decurge bine din punct de vedere al condiției sale medicale și fizice. În vârstă de 26 ani, absolventul Boston University este o dilemă întrucât absența de opt luni de pe terenul de baschet se va simți cu siguranță. Rămâne să vedem cum se va reface și în ce condiții va putea să revină la forma sportivă pe care a avut-o înaintea accidentării, perioadă în care devenise deja integrat în jocul echipei și fusese un om de bază în rotația lui U Mobitelco Cluj.

Ca și o comparație cu un alt jucător american ce a suferit o accidentare gravă la genunchi în timp ce purta echipamentul lui U Mobitelco, Morris este din categoria jucătorilor mult mai serioși cu ei înșiși dar și în raport cu echipa pentru care joacă spre deosebire de David Lawrence, jucător care s-a întors vara trecută la Cluj într-o condiție fizică mai precară decât cea în care a fost trimis acasă în primăvara lui 2011.

Cu certitudine revenirea lui Morris are darul de a bucura nu doar fanii lui U Mobitelco Cluj, dar și pe cei care sunt de acord cu ideea că în Divizia A este nevoie în primul rând de jucători străini care să fie exemple de seriozitate și profesionalism pentru tinerii baschetbaliști români. Însă există aceeași rezervă pe care o manifestă oricine pentru un jucător cu un bogat istoric medical. Sigur nu e vina lui că i se întâmplă, dar există anumite cluburi, chiar ligi întregi în care nu există loc pentru astfel de jucători. Cu toată seriozitatea de care dau dovadă.