David Lawrence, jucătorul de 25 de ani din lotul celor de la ”U” Mobitelco BT Cluj-Napoca, a povestit într-un interviu acordat pentru site-ul vicecampioanei, u-mobitelco.ro, cum a decurs cariera sa baschetbaliustică, cu bune şi rele. Extrema echipei de pe Someş explică relatează de asemenea cum a ajuns să practice baschetul, ce a însemnat pentru el experienţa de la BCM U Piteşti, precum şi cea de la Cluj.

Înainte de a se apuca de baschet, Lawrence a jucat baseball, sport pe care acum îl consideră plictisitor.

Am început să joc baschet în jurul vârstei de 14 ani, am jucat înainte şi baseball, dar baschetul mi-a plăcut mai mult. Sincer, acum, baseball-ul mi se pare plictisitor! Am jucat baschet la început pe afară, cu prietenii, apoi am mers la o echipă.

Americanul a ajuns în Divizia A în 2007, jucând două sezoane la BCM U Pitești. Evoluțiile excelente din Trivale l-au adus în 2009 în atenția celor de la ”U” Mobitelco, unde și-a confirmat valoarea până la nefericita accidentare din februarie 2010. Au urmat două operații și nouă luni de pauză.

Pentru mine Piteştiul a fost o experienţă placută, chiar dacă am avut, ca echipă, evoluţii oscilante. La Cluj sunt de mai bine de un an, îmi place aici, îmi place echipa, colegii, totul. Toţi de aici m-au susţinut când am avut acea accidentare, iar acest lucru este foarte important pentru mine. Este foarte dificil când faci zi de zi ceea ce îţi place cel mai mult, iar la un moment dat nu mai poţi face acelaşi lucru. Este greu, dar trebuie să te obişnuieşti şi cu asta şi să continui să speri că va veni din nou momentul când vei reintra în teren. Asta mă face să merg mai departe. Într-adevăr am fost şi la un vraci, undeva lângă Braşov, înainte de a mă opera la picior, a fost o experienţă interesantă. În acel moment nu se ştia exact cât de gravă este leziunea de la genunchi. Până la urmă, însă, tot la cuţit am ajuns.

Revenit pe parchet după o perioadă îndelungată de pauză, Lawrence nu a mai reuşit să se ridice la nivelul evoluţiilor sale de dinainte de neplăcutul eveniment.

Nu cred că aşteptările au fost foarte mari, sau nu ar fi trebuit să fie aşa. Totuşi, am stat atâtea luni pe margine, e greu să revii dintr-o dată la nivelul avut înainte de accidentare. Intervine şi frica unei noi accidentari, sunt mulţi factori care te fac să ai anumite reţineri în joc după o accidentare atât de gravă. Este nevoie de timp, trebuie să iau totul încet, să nu mă grabesc şi totul va reveni la normal.

Un alt episod obscur din cariera americanului a fost cel în care a fost depistat pozitiv în urma unei testări anti dopping şi despre care Lawrence a evitat să vorbească.

A fost o prostie din partea mea, dar mi-am învăţat lecţia! Poate că accidentarea a fost un fel de pedeapsă pentru mine, pentru ceea ce am făcut.

În final, David a transmis un mesaj tuturor copiilor care iubesc sportul cu mingea la coş şi care vor să facă din acest sport un drum în viaţă:

Dacă asta îşi doresc să facă în viaţă, să continue să joace, să se antreneze, să se bucure de acest sport şi rezultatele nu vor întârzia să apară.

Va urma...