Foto: Răzvan Chiriac

CSM Oradea a înregistrat șapte victorii în primele opt etape ale sezonului regulat din Liga Națională de baschet masculin - ediția 2012/13. Formația pregătită de către Cristian Achim a înregistrat o serie de îmbunătățiri în diferite aspecte ale jocului, lucru care a ajutat-o să obțină câteva victorii importante în primul sfert al sezonului regulat.

Mizând pe continuitate și pe omogenitatea lotului de jucători, staff-ul tehnic al CSM-ului a operat doar trei modificări pentru acest sezon competițional. Modificări ce s-au dovedit deosebit de inspirate.

Cred că, după ceea ce am văzut în această primă parte a sezonului, raportat la ceea ce s-a întâmplat în ediția precedentă de campionat, putem să evidențiem câteva aspecte deosebit de importante în jocul echipei:

Recuperarea
CSM Oradea ocupă locul 4 în ierarhia recuperărilor, spre deosebire de sezonul precedent, când a terminat pe poziția a 9. Ce-i drept media de recuperări e aproape identică (35.2 în sezonul precedente, respectiv 35.8 în acest sezon), cum de altfel și media de recuperări obținută de adversari în meciurile cu roș-albaștrii nu a suferit modificări semnificative (31.4 anul trecut, 31.6 în acest sezon). În mod cât se poate de evident Daniel Dillon aduce un plus la acest capitol. Este posibil ca aceasta să fie cea mai evidentă diferență din punct de vedere statistic față de sezonul precedent. De asemenea, jucătorii CSM-ului beneficiază de aportul extraordinar al lui Ivan Stefanovic, jucător capabil să joace poziția 3 pentru a oferi lui Achim o variantă pentru o formulă de joc cu talie, respectiv pentru poziția 4, pentru a favoriza latura de mobilitate a echipei.

Apărarea combinată
 Recuperarea nu este singurul aspect important în apărare. Practic o apărare bună se termină cu recuperarea defensivă. Însă până la obținerea ei este nevoie de un sistem defensiv foarte bun. Oradea își învinge cu regularitate adversarii pe fondul unui sistem defensiv denumit "match-up zone defense". Este de fapt o combinație de apărare om la om (exercitată asupra omului cu mingea), cu una zonă (în toate celelalte locuri de pe teren unde se află poziționați ceilalți patru jucători din atac). Concret este vorba despre o apărare zonă, care însă acționează similar unei defensive om la om. Tocmai de aceea echipele adverse - în România sunt frecvente cazurile în care meciurile se decid pe niște decizii tactice inspirate care nu sunt citite la timp de omolog pentru a putea fi dejucate - au mari probleme în faza de atac în meciurile cu CSM Oradea. Dovadă și media scăzută de puncte primite (sub 70) de bihoreni. Cel mai frecvent utilizată zonă match-up de Cristian Achim este 2-1-2 (doi jucători sub coș - care se mișcă pe lățimea terenului, unul în mijlocul 'căciulii' - care se regulă urcă pentru a se apăra om la om la jucătorul cu mingea și doi jucători pe extreme ce urcă, coboară și strâng în funcție de circulația mingii). Pentru a putea folosi o astfel de apărare ai nevoie de jucători inteligenți și capabili să asimileze o serie de informații, dar în același timp să fie în stare să reacționeze în timpul jocului, atunci când acest sistem defensiv este folosit. Este nevoie în primul rând de inteligență și mobilitate, mai puțin de talie sau forță brută.

Capacitatea de a marca într-un joc accelerat
Jocul în tranziție ofensivă al bihorenilor este în evidentă creștere. În sezonul precedent, roș-albaștrii au jucat un baschet elaborat, cu joc pozițional, însă au lipsit acțiunile în viteză, ruperile de ritm, contra-atacurile, punctele ușoare după posesii pierdute de adversar. Lucrurile s-au schimbat în acest sezon, prin legitimarea lui Daniel Dillon. Australianul aduce un plus de viteză, de explozie. Nivelul de spectaculozitate a crescut, însă acest lucru s-a întâmplat direct proporțional cu numărul de puncte marcate în tranziție.
Acest joc, purtat în tranziție ofensivă se află în continuare în dezvoltare. Dacă în primele etape acțiunile lui Dillon, la care au răspuns pozitiv mai mulți dintre colegii săi, au fost destul de puține, ele au început să crească în următoarele meciuri. Cert este că antrenorul încurajează acest mod de abordare prin prisma faptului că jucătorii mici și rapizi dispun de o tehnică individuală suficient de bună pentru a nu expune sau supune echipa unor posesii pierdute. Ba mai mult, echipa nu este nevoită să se apere în tranziție de pe urma unor mingi interceptate de adversar pe atacurile rapide purtate de roș-albaștri.

Siguranță la minge
Eficiența echipei în ceea ce privește siguranța la controlul mingii pe poziția 1 este un veritabil plus pentru CSM Oradea. Revenirea lui William Franklin a adus un plus de siguranță și pe lângă faptul că a descoperit un conducător de joc clasic, formația de pe malul Crișului Repede se află în urcare și prin prisma imaginației, a variantelor de a executa o fază de atac pe joc pozițional. Prin revenirea americanului, Nemanja Maric a trecut pe pozițiile 2-3, având minute limitate în calitate de conducător de joc. El nefiind un 1 clasic a avut anumite probleme de control la minge, respectiv de a dezvolta acțiunile ofensive ale echipei sale. Pe de altă parte experiența din sezonul trecut cu siguranță îi este folositoare lui Maric, rămas pe mai departe un jucător important, de creație în sistemul lui Achim. De asemenea, trebuie notat că jocul în tranziție de o parte, respectiv viziunea extraordinară în joc a lui Franklin au limitat numărul acțiunilor ofensive purtate la limita timpului de atac. În plus, jocul ofensiv al CSM-ului nu mai este atât de previzibil precum a fost în sezonul precedent, datorită aportului pe această latură a jocului, din partea noilor achiziții.Eficiența echipei în ceea ce privește siguranța la controlul mingii pe poziția 1 este un veritabil plus pentru CSM Oradea. Revenirea lui William Franklin a adus un plus de siguranță și pe lângă faptul că a descoperit un conducător de joc clasic, formația de pe malul Crișului Repede se află în urcare și prin prisma imaginației, a variantelor de a executa o fază de atac pe joc pozițional. Prin revenirea americanului, Nemanja Maric a trecut pe pozițiile 2-3, având minute limitate în calitate de conducător de joc. El nefiind un 1 clasic a avut anumite probleme de control la minge, respectiv de a dezvolta acțiunile ofensive ale echipei sale. De asemenea, trebuie notat că jocul în tranziție de o parte, respectiv viziunea extraordinară în joc a lui Franklin au limitat numărul acțiunilor ofensive purtate la limita timpului de atac. În plus, jocul ofensiv al CSM-ului nu mai este atât de previzibil precum a fost în sezonul precedent, datorită aportului pe această latură a jocului, din partea noilor achiziții.

Dacă facem o comparație față de sezonul precedent (vorbesc despre totalul de 31 meciuri jucate în campionatul anterior) cu cele întâmplate în primele opt etape din punct de vedere pur statistic deosebirile nu sunt foarte evidente. Însă trebuie ținut cont de faptul că în primele opt etape ale actualei ediții de campionat CSM-ul a dat piept cu cele patru reprezentante ale României în EuroChallenge. Altfel spus în acest moment este impropriu să facem comparații față de statistica din sezonul anterior.

Cert este că din punct de vedere tactic formația bihoreană se află în urcare evidentă față de anul trecut. Atunci când a fost apreciată pentru jocul elaborat și inteligent pe care îl practică pe ambele faze ale jocului. Acest lucru s-a păstrat și în acest sezon, cu precizarea că există un evident plus pe parte de ritm, siguranță la minge și un sistem defensiv foarte diversificat și capabil să creeze mari bătăi de cap oricui în România.

Rămâne de văzut dacă CSM Oradea poate să crească în joc în mod direct proporțional cu jocul pe care majoritatea echipelor, în special cele cu pretenții la trofee în acest sezon, îl vor dezvolta pe măsură ce sezonul va avansa. Adică atunci când și echipele cu multe noutăți în efectiv vor avea capacitatea de a dezvolta un joc colectiv, sau chiar axat pe valoarea individuală confirmată a unora dintre jucători, mai bun decât se întâmplă la mai puțin de două luni după startul oficial al sezonului. Cert este că omogenitatea și inteligența, două aspecte trecută parcă prea ușor cu vederea, sunt ingredientele ce asigură succesul pe termen lung al echipei din Oradea.