Sezonul 2019-2020 a fost foarte bun pentru U-BT Cluj-Napoca, formație ce a cucerit Cupa României și a ajuns până în sferturile FIBA Europe Cup. De asemenea, alb-negrii se aflau pe primul loc, la egalitate de puncte cu CSM CSU Oradea, înaintea suspendării campionatului.

Așadar, trupa ardeleană ar fi avut o șansă importantă la câștigarea titlului național. Ultima oară când U-BT a cucerit medaliile de aur se întâmpla în 2017, acum trei ani, când elevii lui Mihai Silvășan o învingeau pe CSM Steaua Eximbank București cu 3 la 0.

La fel ca Silvășan, Nandor Kuti a vorbit despre sezonul 2016-2017 pentru pagina de Facebook a clubului universitar.

În primul rând, a fost un sezon reușit pentru mine, cred că a fost primul an în care s-a introdus regula U23 și am început să joc mai multe minute și minute mai importante în acele meciuri. Țin minte că a fost un joc foarte strâns la început, noi am intrat hotărâți de la început că trebuie să câștigăm fiindcă nu voiam să le dăm nicio șansă de a reveni în meciul 5 la Cluj. S-au ținut foarte bine până în sfertul trei, dar noi, ca echipă, neavând presiune pe noi, am jucat foarte bine și, în sfertul patru, cred că am reușit să conducem și la 15-18 puncte. Atunci s-a rupt meciul.

În sezonul acela cred că s-a făcut o selecție foarte bună a jucătorilor, am avut o combinație între mulți jucători de diferite naționalități, experimentați dar și tineri. Cred că asta a făcut diferența. Și, în primul an al lui Silvă, cred că ne-a lăsat pe noi să ne facem jocul pe teren, nu s-a băgat prea mult tactic. Cred că asta ne-a ajutat foarte mult, fiindcă oricum aveam jucători foarte experimentați. Îl aveam pe Rasic, pe Dykes, pe Ouszy Barro, care jucase foarte multe meciuri în campionatul nostru.

A fost emoționant, foarte emoționant, pentru că înainte jucasem încă trei ani la seniori și tot nu reușisem să câștigăm. Anul acela, însă, a fost diferit. Noi, ca echipă, cred că simțeam că acela este sezonul pentru că cred că am avut, la un moment dat, și 17 victorii consecutive în toate competițiile. La vremea aceea, am reușit un record în cupele europene, în FIBA Europe Cup, am jucat în optimi. Am simțit cu toții că acela era sezonul în care trebuie să câștigăm. Deci, a fost un sezon foarte bun și o să îl țin minte toată viața mea.

Drumul lui U-BT Cluj-Napoca spre câștigarea campionatului nu a fost ușor. În semifinale, clujenii au dat de rivala din Oradea și cu greu au reușit să se impună în primele două meciuri. Apoi, bihorenii s-au impus în duelurile 3 și 4, iar alb-negrii au suferit încă o lovitură – accidentarea lui Aleksandar Rasic. La Cluj, gazdele și-au adjudecat partida decisivă și s-au calificat în finala Ligii Naționale.

Eu atunci aveam 20 de ani și încă nu știam prea multe chestii despre presiune și ce înseamnă presiunea. Eu doar trebuia să prind cât mai multe minute și să îmi fac jocul meu cât de bine pot. Dar țin minte, în primul rând, că în SuperCupa României Raske a dat un coș de trei puncte când mai erau vreo trei secunde, așa am câștigat. După aceea, în Cupa României, la Sibiu, în finala cu Mureșul, tot Raske a dat în ultima secundă coș. Deci au fost niște momente memorabile. Toate s-au aliniat pentru noi, am reușit să câștigăm și să facem un sezon fabulos.

M-am împrietenit foarte bine cu Rasic. Am foarte mult respect pentru el. Sincer, am avut un meci foarte bun, meciul cinci cu Oradea, aici la Cluj, în Horia Demian, unde cred că am făcut „meciul sezonului”. Înainte cu o zi am stat de vorbă cu el și m-a motivat, mi-a zis: Uite, acum că eu sunt accidentat, s-ar putea să fii tu omul care trebuie să joace mai mult. Chiar m-a motivat, am reușit să joc foarte bine și, pur și simplu, vreau să-i mulțumesc pentru acele cuvinte pe care mi le-a oferit înaintea meciului. Nu pot să zic exact ce mi-a spus, dar vreau să-i mulțumesc.

Noi, înainte de meciul acela, așa am plecat din vestiar cu gândul că jucăm pentru Rasic. Toată lumea știa fiindcă eram conștienți de cât de mult efort a depus în acel sezon, și-a dat sufletul pe teren în fiecare meci. Așa că din vestiar am plecat cu gândul că jucăm acest meci pentru Rasic și trebuie să câștigăm campionatul pentru Raske, oarecum.

În finalul interviului, Nandor Kuti și-a amintit cum i-au așteptat suporterii la aeroport și tradiționala baie în Someș și a spus că echipa de baschet poate să aibă un impact important în comunitatea clujeană.

Eu am fost surprins, pur și simplu, când ne-am întors de la București, a doua zi, duminică dimineața ne-am întors, și ne așteptau fanii în aeroport. Erau suporteri într-un număr mare și am rămas surprins fiindcă nu mă așteptam să fie chiar așa, să ne aștepte chiar la aeroport. După aceea, ne-am dus direct la Someș și și acolo era plin de suporteri. A fost o zi foarte lungă pentru noi. Trei chestii am făcut în aceeași zi, până seara am tot fost în oraș, am făcut acel tur al orașului și am rămas surprins de aprecierea suporterilor față de ceea ce am făcut noi. Toți au venit în stradă cu noi și a fost incredibil.

După părerea mea, contează foarte mult. Având în vedere că echipa de fotbal, în ultima perioadă, a avut probleme, cred că acum este momentul nostru să arătăm că și noi putem și, oarecum, acum am început să reprezentăm nu doar orașul, ci și țara. Și anul acesta am reușit să facem un record al clubului, am ajuns în sferturile FIBA Europe Cup, deci eu cred că mergem într-o direcție foarte bună.

*foto: Manases Sandor/u-bt.ro