Jocul lui Maric afectat de Navickas? Cum vi se pare?

Căpitanul echipei CSM Oradea, sârbul Nemanja Maric, parcurge un sezon cu suișuri și coborâșuri. Fundașul în vârstă de 28 ani se află pe un trend ascendent în ultima perioadă. Acesta se datorează aportului său la succesul recent al echipei pregătite de către Cristian Achim.

Sezonul competițional 2011/12 a demarat cu noi atribuții pentru Maric. A fost un veritabil test la care mulți iubitori ai baschetului din Oradea și nu numai au dorit să fie martori. Nemanja a preluat rolul de căpitan al echipei, o responsabilitate pe care a preluat-o de la Andjelko Mandic. Așadar, a avut de a acoperit un gol imens lăsat în sufletul echipei de pe Crișul Repede.

În primul rând pentru faptul că Mandic a fost un jucător extrem de influent și care a controlat vestiarul în perioada petrecută la Oradea. Apoi, nu pot fi uitate prestațiile lui Andjelko. Când a fost nevoie de un jucător care să aducă puncte el a marcat, când a fost necesară o fază defensivă cu siguranță Mandic a fost la datorie. În plus, vorbim despre un jucător cu o puternică personalitate și a cărui prezență într-un loc lasă urme.

Astfel, absența lui Mandic din lotul echipei orădene, una care a suferit câteva schimbări esențiale, s-a simțit din plin. Dar nu a fost singurul lucru de care noul căpitan a trebuit să se îngrijească.

Fiind fundaș, Maric a început sezonul pe postul 1, cel de prim conducător de joc. El a avut această sarcină în trecut, dar s-a întâmplat extrem de rar ca Nemanja să fie prima și chiar unica opțiune pentru acest post. Accidentarea americanului William Franklin l-a forțat pe Achim să apeleze la șeptarul său pentru acest rol.

Maric a răspuns afirmativ. Chiar a admis că îi place să aibă mingea și să-i fie încredințată responsabilitatea. Nemanja și-a asumat foarte mult în debutul sezonului. Din această cauza statistica mingilor pierdute în dreptul său a fost extrem de mare. Deși nu este un lucru care să-i placă foarte mult, Cristian Achim a acceptat această situație în condițiile în care Silviu Lupusavei este un fundaș marcator, nicidecum unul axat pe creație.

Pe de altă parte, Oradea l-a înregimentat pe Gediminas Navickas, un fundaș capabil să creeze pentru alții dar și pentru el însuși. De asemenea, balticul respectă caracteristica principală a baschetbalistului lituanian, fiind un fin aruncător.

Pe parcursul sezonului actual, Maric a avut probleme. El a trecut prin câteva perioade dificile. A avut și o problemă medicală în tur, una care l-a forțat să rateze un meci, dar a revenit foarte bine și problemele cu accidentările au dispărut.

Maric a terminat turul în genunchi, cu prestații palide atât din punct de vedere al prezenței sale în joc cât și statistic. Lucrurile nu au fost observate imediat ân condițiile în care bihorenii au avut trei victorii și o înfrângere, suferită la Mediaș, acolo unde Oradea nu are obiceiul să exceleze.

Însă pasa proastă s-a prelungit și lucrurile au mers tot mai prost pentru Nemanja. El a avut probleme chiar în meciurile împotriva adversarilor de calibru sau în jocurile cu miză. Exemple sunt destule: la Brazi, cu Cluj, cu Timișoara atât în cupă cât și campionat.

A jucat mai prost decât oricând. Fie că vorbim despre perioada 2005/07, fie despre cea de la revenirea în România. El a avut însă parte de susținere, atât din partea băncii tehnice, cât și a publicului. Antrenorul nu a avut alte opțiuni în lot pentru sarcinile încredințate lui Maric și a refuzat să se gândească la o schimbare, deși regulamentul permitea o ultima modificare în efectivul bihorenilor, de înțeles ținând cont de aportul lui Maric de-a lungul anilor, a faptului că este totuși căpitanul echipei, dar și pentru că Oradea este o formație care joacă colectiv în ambele faze ale jocului, iar o schimbare de acest gen ar fi putut afecta multe aspecte. El a fost mai tăcut, nu părea să fie atât de implicat în discuțiile, ședințele de pe marginea terenului. În plus a fost foarte nervos. Toate aceste lucruri nu îi sunt caracteristice lui Nemanja. Nu i-au fost în perioada Kosa-Veres, nu i-au fost în perioada Achim.

Între timp, Gediminas Navickas s-a accidentat. I-a apărut o problemă la metatarsiene și acesta a avut mari probleme să calce pe picior. Astfel i-a devenit imposibil să joace. Automat, Maric a redevenit omul de bază pe poziția 1. Și au venit prestațiile solide, din confruntările cu Mediaș (unde a avut și momente de slăbiciune), respectiv cu Miercurea Ciuc și Rovinari.

În ultimele trei meciuri, soldate cu tot atâtea victorii, Maric are peste 38 minute jucate de fiecare dată și se apropie de mediile sale stagionale, dar cel mai important este faptul că este din nou vocal, foarte activ în jocul echipei sale și se simte bine în rolul pe care îl deține.

Au fost momente în care problema lui Maric părea să fie una externă. Care nu avea legătură cu sisteme de joc sau forma sportivă. Prestația sa pe teren părea să fie afectată de alte aspecte. Jucătorul nu părea racordat 100% la ceea ce ar fi trebuit să facă pe teren. După ultimele prestații, mult mai bune decât modul în care a terminat turul și cum a început returul, poate deveni plauzibilă varianta ca Maric să fie influențat negativ de Navickas?

Poate fi o simplă coincidență, dar Maric a fost foarte prezent și în destule meciuri mai bun atunci când Navickas nu a fost în teren sau a avut un rol mai puțin important în echipa orădeană. Maric a început foarte bine sezonul, cu observația că a avut probleme să se adapteze la jocul permanent pe poziția 1, atunci când Navickas nu era la echipă, sau a fost dar a avut nevoie de timp pentru a evolua din punct de vedere al pregătirii fizice, respectiv al învățării sistemului de joc. În continuare, Maric a intrat în pasa proastă concomitent cu titularizarea lui Gedi. Apoi, lituanianul s-a accidentat și Maric se apropie de evoluțiile din prima parte a turului. Și important e că joacă constant. Cum vine asta?

Sună ridicol, chiar stupid. Maric se înțelege foarte bine cu Navickas și nu cred că există vreun motiv sau persoană care să susțină contrariul. Pe de altă parte e posibil ca Maric să-și dorească atât de mult niște sarcini și responsabilități încât, în subconștient, aportul său este afectat dacă el nu primește ceea ce vrea. Poate fi o problemă psihologică. Una îndelung discutată în cazul lui CSM Oradea în perioada în care a pierdut meciuri importante în anul 2012. Dar nu știu dacă ea a fost vehiculată în acest context. Mărturisesc că această idee am împrumutat-o de la un coleg, pentru ca apoi să o analizez amănunțit în gând.

Multe ipoteze pot fi combătute. Poate și în acest caz se va întâmpla. Dar este nevoie ca Navickas să revină pe parchet. Până atunci această idee fi luată în considerare.