Activitatea baschetbalistică din ultima perioadă a fost presărată cu mai multe incidente în afara terenului de joc. Pe lângă actele de violență îndelung mediatizate de la meciul CSM CSU Oradea vs. U-BT Cluj-Napoca, Comisia Centrală de Disciplină și Etică Sportivă (CCDES) a Federației Române de Baschet a pronunțat în acest început de an nu mai puțin de 11 decizii. 

Doar o parte din cele 11 hotărâri au fost publicate pe site-ul Federației Romăne de Baschet, deși conform regulamentelor FRB toate deciziile Comisiei trebuie publicate pe site-ul propriu. Practic deciziile CCDES au vizat atât antrenori cât și jucători sau echipe. Principalele sancțiuni dictate de către Comisia Centrală de Etică și Disciplină Sportivă a FRB au fost amenzile, însă unele persoane au fost sancționate atât cu amendă cât și cu suspendare din activitate pentru mai multe etape. 

Site-ul baschet.ro a stat de vorbă cu avocatul specializat în drept sportiv, Sabin Gherdan, pentru a-i adresa mai multe întrebări pe marginea acestui subiect cât și referitoare la modul de funcționare a comisiilor federației.

Comisia Centrală de Disciplină și Etică Sportivă a pronunțat 11 hotărâri anul acesta. Sunt multe sau este un număr normal de hotărâri pronunțate?

Depinde la ce ne raportăm. Dacă luăm ca reper anul trecut, când au fost pronunțate doar câteva decizii în primele trei luni ale anului, putem spune că este un număr ridicat de hotărâri. În general, în sporturile de echipă, precum fotbalul, baschetul, handbalul sau voleiul, unde federațiile au numeroși practicați, este normal să existe mai multe hotărâri ale Comisiei de Disciplină. Important este ca regulamentul comisiei să fie foarte clar redactat, iar procedura de soluționare a litigiilor să fie respectată, însă sub acest aspect au probleme cam toate federațiile din România, mai puțin cea de fotbal, dar și acolo sunt câteva discuții procedurale.

La ce probleme vă referiți mai exact?

Principala problemă este una de sistem. Mai exact, dreptul sportului ca ramură de drept nu este predată în facultățile de drept din România. Avem un curs opțional de dreptul sportului la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și cam atât la nivel de licență în toate facultățile de drept din România. Este practic o ramură exotică și de aici încep problemele deoarece nu se acordă acordă atenție suficientă normelor specifice de dreptul sportului, fapt ce poate avea consecințe negative.

Putem lua exemplul Federației Române de Baschet, pentru a fi mai specifici. La data de 02.11.2022 a intrat în vigoare noul Statut al Federației Române de Baschet. S-au efectuat foarte multe modificări la actul constitutiv, inclusiv întreg articolul 22 ce reglementează comisiile jurisdicționale ale FRB. Practic s-au desființat instanțele arbitrale ale federației și s-au înființat comisii jurisdicționale. Este o diferență fundamentală, de esență, cu implicații majore pe care nu le poți vizualiza, la prima vedere, dacă nu ai cunoștințe juridice. Astfel s-a desființat instanța arbitrală denumită "Comisia Centrală de Disciplină", instanța arbitrală denumită "Comisia Centrală de Competiții, Legitimări, Transferuri și Omologări" respectiv instanța arbitrală denumită "Comisia de Apel" și s-au înființat comisii jurisdicționale precum "Comisia Centrală de Disciplină și Etică Sportivă", "Comisia de Soluționare a Litigiilor" și "Comisia de Apel". Conform statutului, la art. 21.4 și 21.6, se prevede că "membrii comisiilor sunt numiți pe perioada mandatului Consiliului Director de către Consiliul Director", iar "comisiile funcționează în baza unor regulamente proprii elaborate de către acestea avizate de Secretarul General FRB și aprobate de Consiliul Director".

Însă, ulterior datei de 02.11.2022, ulterior desființării instanțelor arbitrale și înființării instanțelor jurisdicționale, Consiliul Director nu a numit niciun membru în aceste noi comisii și nu a adoptat regulamentele de funcționare. Cel mai probabil nu și-a dat nimeni seama că este nevoie de îndeplinirea acestei formalități procedurale. Practic, toate aceste 11 hotărâri pronunțate de către Comisia Centrală de Disciplină și Etică Sportivă ar putea fi anulate deoarece sunt nelegale. Dacă nu o va face Comisia de Apel, comisie a căror membrii de asemenea nu au fost numiți de către Consiliul Director ulterior datei de 02.11.2022 respectiv comisie ce nici nu are un regulament propriu avizat de către Secretarul General al FRB, atunci cu siguranță o vor face instanțele de judecată, dar va dura foarte mult și litigiile vor genera costuri.

Practic spuneți că această Comisie Centrală de Disciplină și Etică Sportivă nu avea dreptul de a se pronunța în urma incidentelor de la Oradea? Cine se putea pronunța atunci în cazul CSM Oradea vs. U-BT Cluj-Napoca?

Am văzut că ați publicat zilele trecute o hotărâre a Comisiei Centrale de Disciplină și Etică Sportivă. Dacă vă uitați în preambulul hotărârii se are în vedere "Decizia Consiliului Director din 14.09.2022 de numire a Președintelui" și"Regulamentul Disciplinar aprobat de către Consiliul Director din 20 ianuarie 2020", decizii care vizează instanțele arbitrale desființate odată cu intrarea în vigoare a noului Statut. Repet, decizia de numire a președintelui din 14.09.2022 are în vedere "Comisia de Disciplină", instanța arbitrală desființată și nu "Comisia Centrală de Disciplină și Etică Sportivă a FRB" comisia jurisdicțională nou înființată.

Spre exemplu, doamna Ionică a fost numită președinte la vechea comisie, Comisia de Disciplină, nu la cea nouă deoarece nu există nicio decizie a Consiliului Director de numire a doamnei Ionică în organul jurisdicțional numit Comisia Centrală de Disciplină și Etică Sportivă a FRB, conform noului statut. De asemenea, Regulamentul Disciplinar vizează vechea instanță arbitrală Comisia de Disciplină, desființată. Noua comisie înființată de noul Statut nu are niciun regulament adoptat, este nefuncțională. De aceea spun că toate aceste 11 hotărâri sunt atacabile deoarece au fost pronunțate de către o persoană care nu a fost numită în mod regulamentar. Dacă mâine o persoană se proclamă drept noul președinte al comisiei de disciplină și etică sportivă și pronunță anumite decizii, nu cred că o va lua cineva în serios. Am văzut că în continuare instanța arbitrală desființată "Comisia Centrală de Competiții, Legitimări, Transferuri și Omologări" pronunță decizii, deși nu mai are calitatea de organ jurisdicțional. Și aceste decizii ale CCCLTO sunt anulabile.

De asemenea, nu există niciun regulament al Comisiei Centrale de Disciplină și Etică Sportivă avizat de Secretarul General al FRB și aprobat de Consiliul Director. Referirea în cele 11 decizii la un regulament al unei alte comisii este nelegală și se traduce într-un motiv de nulitate a celor 11 hotărâri. Problema este că nici Comisia de Apel nu este numită de către Consiliul Director ulterior datei de 02.11.2022, când a fost adoptat noul Statut și desființată vechea instanță arbitrală Comisie de Apel, iar hotărârile ce urmează a fi pronunțate de Comisia de Apel par a fi și ele nelegale și pot fi anulate în instanță.

Mai sunt și alte probleme, precum faptul că noua Comisie de Soluționare a Litigiilor nu are un regulament aprobat și nici membrii săi nu au fost aleși de către Consiliul Director la peste cinci luni de la înființare sau că hotărârile pronunțate de către CCDES sunt semnate de doar de către o persoană și nu de toate persoanele ce au participat la ședințe, dar discuția este tehnică și nu aș dori să plictisesc.

Spuneați că există o diferență semnificativă între instanțele arbitrale și cele jurisdicționale. Care este aceasta?

Este o întrebare foarte bună cu implicații majore în practică. Am participat la Adunarea Generală de anul trecut când s-a votat statutul, iar opinia mea exprimată a fost în sensul de a se rămâne la varianta inițială de instanțe arbitrale căci au multe avantaje mai ales din perspectiva celerității soluționării cauzelor. Spre exemplu, este modul reglementat cu succes inclusiv de Federația Română de Fotbal. 

Practic principala diferență ține de modalitatea de soluționare a cauzei cu implicații asupra celerității procedurii. În cadrul instanțelor arbitrale există o mai mare rapiditate în rezolvarea litigiilor, se poate pronunța o hotărâre definitivă într-un termen optim, în timp ce în cazul instanțelor jurisdicționale, printre alte aspecte deficitare, părțile pot ataca hotărârile în fața instanțelor de drept comun (judecătoriilor) și litigiul se extinde la o perioadă ce poate trece de 3 ani de zile, contrar dinamicii sportului, indiferent că este vorba de un litigiu disciplinar sau de altă natură. Peste trei ani nu mai contează dacă un jucător va fi sancționat 3 etape.

Având în vedere numărul foarte mare al litigiilor de drept comun în care parte este Federația Română de Baschet, varianta instanțelor arbitrale era oportună, din punctul meu de vedere, deoarece actuala alegere ar putea genera și mai multe litigii federației, însă este real, structurile sportive afiliate FRB sunt cele care decid dacă doresc să implementeze varianta instanțelor arbitrale sau să rămână cu cea a instanțelor jurisdicționale.

Există o situație de ieșire din acest impas?

Ar putea exista o soluție, dar depinde de Adunarea Generală a Federației Române de Baschet. Poate o vor adopta chiar în cadrul următoarei ședințe din 11 aprilie, cel puțin pentru viitor. Situația aceasta problematică nu a existat doar la Federația Română de Baschet, s-a regăsit în urmă cu 15 ani inclusiv la Federația Internațională de Baschet, dar au găsit o soluție foarte bună pe care o aplică și în acest moment.

De exemplu, dacă se anchetează disciplinar un jucător, ori există un litigiu între un club și FIBA, judecătorul care analizează cauza nu face parte din Federația Internațională de Baschet ci este un profesionist al dreptului, independent, plătit de ambele părți litigante. Este o procedură obiectivă în care judecătorul este un expert imparțial. În situația noastră, dacă luăm cazul CSM Oradea care a formulat apel la decizia CCDES, clubul orădean se va judeca în contradictoriu cu Comisia Centrală de Disciplină și Etică Sportivă a federației la Comisia de Apel a federației. Dacă apelul le este admis, cheltuielile de judecată trebuie plătite de către FRB. Adică membrii Comisiei de Apel ai FRB trebuie să pronunțe o hotărâre împotriva FRB. Este foarte puțin probabil să se întâmple acest lucru, iar dacă avem în vedere trecutul vom putea observa că nu s-a întâmplat niciodată. 

Spre exemplu, în anul 2019, când mai mulți jucători precum Roland Torok, Nandor Kuti sau Aurelian Gavriloaia au fost judecați de către Comisia de Disciplină a FRB pentru că nu s-ar fi prezentat la timp la lotul național, toți acești jucători au câștigat litigiile, dar pentru a se deplasa la comisiile FRB au plătit bilete de avion, au plătit avocați, însă când au solicitat comisiilor FRB ca aceste cheltuieli să fie achitate de partea ce a pierdut litigiul, anume Federația Română de Baschet, președintele acelei comisii, domnul Nicolae Pîrșu le-a comunicat sportivilor ar fi mai bine să se bucure că nu au fost sancționați de federației căci cheltuielile nu le vor primi. Și nu le-au primit deoarece prin hotărârea pronunțată de domnul Pîrșu FRB nu a fost obligată la plata cheltuielilor, deși există un principiu reglementat de Codul de Procedură Civilă în sensul că partea care pierde litigiul trebuie să suporte cheltuielile de judecată. Or, o astfel de comisie nu poate fi considerată drept imparțială.

La finalul anului 2022 am moderat o dezbatere pe marginea dreptului sportului, pe platforma Juridice.ro, la care a participat și doamna Mădălina Diaconu, avocat, membru în comisia de disciplină UEFA și profesor universitar în Elveția la Neuchatel. S-a dezbătut această situație în care federațiile sunt judecate de către propria Comisiei de Apel, iar doamna profesior Diaconu a subliniat că nu este o procedură ce respectă rigorile legii din perspectiva imparțialității. 

Tocmai de aceea Federația Internațională de Baschet a implementat acest mod obiectiv și imparțial de soluționare a litigiilor în care un arbitru independent, ce nu este angajat și nici nu face parte din Federația Internațională, judecă cauza dintre FIBA și clubul sau jucătorul respectiv. Cât timp FRB nu va implementa această regulă vor exista mereu probleme, iar hotărârile comisiilor vor putea fi anulate inclusiv pentru acest motiv.

---

Sabin Gherdan este avocatul coordonator al societății de avocatură Gherdan și Asociații (www.dreptulsportului.ro) specializată în dreptul sportului cu sediul la București și Cluj-Napoca. De-a lungul timpului, acesta a reprezentat atleți, cluburi și federații atât în fața instanțelor din România cât și cele internaționale precum Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, Tribunalul de Arbitraj Baschetbalistic de la Geneva, Tribunalul de Fotbal FIFA sau Tribunalul de Arbitraj Voleibalistic CEV.