Miercuri, 12 octombrie, de la 21:00, CSM Oradea se duelează cu Cholet Basket, în prima etapă a noului sezon din FIBA Europe Cup. Formația franceză a încheiat stagiunea precedentă pe locul 8 în campionatul intern, fiind o adversară extrem de solidă.

De istoria lui Cholet Basket se leagă și numele unui român. Secția de baschet a clubului „Jeune France” a fost înființată în 1926, reprezentând principala echipă a orașului. În 1975, după anumite neînțelegeri, o parte din jucători au plecat și au înființat un nou club pe care l-au numit Cholet Basket.

Ultimul antrenor al secției de baschet a clubului Jeune France, în ediția 1974-1975, a fost Dragoș Nosievici, fostul mare baschetbalist al României. Născut în 6 ianuarie 1938, Nosievici a jucat la Olympia București, Steaua București și Prieten Steesel, în Luxemburg, participând de asemenea la șase ediții ale Campionatului European de Baschet.

În perioada 1959-1969, Nosievici a jucat 50 de meciuri la campionatele europene și a strâns 554 de puncte, fiind unul dintre cei mai buni marcatori din istoria acestui turneu. Despre Dragoș Nosievici am discutat cu Alin Savu, un alt jucător legendar al României, care a fost selecționat în două rânduri în Echipa Europei.

Alin Savu și-a amintit că l-a cunoscut pe Dragoș Nosievici prin 1962, 1963, când juca la Știința București, fiind în același timp student la Facultatea de Biologie. În schimb, viitorul său coleg de la națională și de la Steaua București tocmai se transferase la trupa militară.

„Dragoș a fost un jucător extraordinar. În ce sens? Era teribil de cerebral și foarte, foarte inteligent. În ideea în care știa să speculeze orice situație favorabilă care îi apărea. Vorbesc de atac. În apărare, nu pot să spun că a fost un jucător strălucit. Dar, în atac, era absolut special, în ciuda unui fizic care nu îl ajuta deloc. Era chiar, îndrăznesc să spun, grăsuț și avea o detentă, cum zicea chiar el, de șnițel bine bătut. Însă avea o oportunitate și un simț al jocului extraordinar. De aceea a fost întotdeauna greu de ținut”, ne-a explicat Savu.

Dragoș Nosievici și Alin Savu au participat împreună la Campionatul European din 1965 și la cel din 1967, când România a încheiat pe locul 5. Atunci, tricolorii au reușit să învingă Iugoslavia, iar un mare merit l-a avut fostul antrenor al Jeune France.

N-am să uit niciodată un meci pe care l-am jucat în 1967 la Campionatul European din Helsinki, Finlanda. A fost unul din puținele meciuri în care noi am reușit să învingem Iugoslavia și asta datorită aproape exclusiv lui Dragoș, care a înscris, dacă îmi aduc bine aminte, 28 de puncte (n.r. România a învins-o pe Iugoslavia cu 75 la 73 și Nosievici a avut 18 puncte, cu un procentaj de 100% de la libere: 8/8) și a bătut aproape singur echipa Iugoslaviei.

Alin Savu îl descrie pe Dragoș Nosievici drept „un tip destul de taciturn, care nu mergea după meciuri sau antrenamente la bere, cum făceau unii colegi”:

Era reținut, era foarte diplomat. Nu îmi aduc aminte să fi avut vreun conflict cu cineva dar, în schimb, știu foarte bine că nu ierta nimic pe teren.

În 1963, la o Balcaniadă, Nosievici a fost faultat de Ivo Daneu, căpitanul iugoslavilor, iar acesta s-a răzbunat mai târziu pe celebrul Radivoj Korac, care a căzut la pământ fără ca nimeni să știe ce s-a întâmplat. „Ulterior Dragoș ne-a spus că el îi pusese o piedică”, își amintește Alin Savu.

De asemenea, șase ani mai târziu, într-o confruntare cu Coreea de Nord, situația s-a repetat, Nosievici a reacționat după un fault dur comis asupra lui, însă lucrurile s-au complicat.

„Coreenii, în stilul propriu al coreenilor și al chinezilor, au dat o amploare teribilă momentului și s-a întrerupt meciul de nu știu câte ori pentru că nu au mai vrut să joace. Până la urmă s-a ajuns aproape la un conflict diplomatic și nu au mai vrut să joace decât cu aprobarea conducerii Coreeei. Meciul a durat vreo trei ore jumate, cred că a fost cel mai lung meci la care am participat. În toată chestia asta a fost implicat Dragoș.”

La scurt timp după acea spartachiadă, Dragoș Nosievici a plecat în Luxemburg și a rămas acolo să joace baschet. A mai evoluat o perioadă și în Germania, unde l-a întâlnit pe Ekehardt Jekely, fostul său coechipier de la națională și de la Steaua. În cele din urmă, Nosievici „și-a pus ghetele în cui” și a început o carieră de antrenorat, fiind multă vreme tehnician în baschetul feminin.

Alin Savu nu l-a mai întâlnit niciodată însă își amintește cu mare plăcere de Dragoș Nosievici.

A fost un jucător de excepție datorită modului inteligent în care a jucat baschet. De altfel, baschetul este pentru oameni inteligenți, în general. Sau era acum 50 de ani că, între timp, lucrurile s-au mai schimbat.

*foto: Facebook – Alin Savu