În urmă cu doar câteva zile, Mihai Silvășan, antrenorul principal al lui U-BT Cluj-Napoca, spunea că sezonul 2019-2020 a fost unul reușit pentru echipa sa. Într-adevăr, formația ardeleană a câștigat Cupa României, a terminat campionatul intern pe prima poziție și a ajuns până în sferturile de finală ale FIBA Europe Cup.

La acest succes nu au contribuit doar conducerea, antrenorii sau jucătorii, ci multe alte persoane care sunt ca niște rotițe într-o construcție complexă. În această categorie intră și suporterii și este de datoria fiecărui club să reușească să ofere o imagine cât mai clară, onestă și completă a echipei.

Despre acest subiect am discutat cu Simona Oțel, care lucrează la U-BT Cluj-Napoca din noiembrie 2015 și din august 2019 se ocupă de partea de marketing și proiecte a clubului. Am încercat să aflăm care este filozofia din spatele echipei ei, de ce este important ca fanii să se simtă parte a „călătoriei” pe care o grupare o face de-a lungul unui sezon și ne-am uitat la câteva din ideile puse în practică în această stagiune.

Salut, Simona! Pentru început, te rugăm să ne spui care este numele departamentului pe care îl conduci și care este scopul acestuia.

Salut! Este departamentul de marketing și management de proiecte, deși mi se pare că sună mult prea rigid pentru ceea ce facem noi. Suntem câțiva oameni și ne-am adunat aici din pasiune pentru sport, pentru baschet și pentru “U”. Scopul departamentului este să promoveze ceea ce facem la club, atât din punctul de vedere al evenimentelor sportive pe care le organizăm, cât și al obiectivelor și valorilor pe care clubul și noi le avem.

Ce feedback ați primit în acest sezon? Cum s-au simțit suporterii în legătură cu tot ce ați făcut în ultimele zece luni?

Ca feedback, din ce am primit verbal putem să spunem că fanii sunt încântați de ceea ce au avut ocazia să vadă sezonul acesta. Suntem foarte activi în sfera digitală. Am încercat să aducem echipa cât mai aproape de ei prin diverse metode. I-am surprins pe jucători la antrenamente, în deplasări, în diferite ipostaze, dialoguri, glume, am filmat cum se pregătesc în vestiar înaintea unui meci, practic am redat cât se poate de autentic atmosfera din echipă. În plus, avem deschidere față de propunerile fanilor pentru că unii sunt atât de pasionați și trăiesc atât de intens tot ceea ce se întâmplă la echipă, încât ne scriu uneori efectiv dorințele lor, cam ce-ar vrea ei să vadă. Iar, pentru noi, contează foarte mult să avem legătura aceasta cu ei. De multe ori am mers și am cerut feedback-uri pentru că, până la urmă, nici în meseria asta nu prea ai cum să nu fii subiectiv. Noi facem lucrurile cât mai profesionist, dar și modul în care simțim acțiunile este foarte important. Așadar, suntem mereu deschiși să primim un feedback și din exterior prin care lumea să ne spună: „Uite, am vrea să vedem ceva în plus.”. Până la urmă, noi trebuie, în concordanță cu obiectivele clubului, să ne ajustăm și la ceea ce vor fanii.

Care a fost una dintre acțiunile voastre care a apărut ca urmare a unei idei venite de la fani?

De exemplu, poveștile pe care le avem acum cu Crescut În Spiritul Universității au pornit de la ideile unui fan de a promova mai mult și sub altă formă ceea ce noi făceam prin #PeopleOfUBT. Atunci puneam o poză și încă două, trei rânduri despre cineva și inclusiv noi am simțit că parcă nu este suficient. Unora le știam poveștile și ni se părea că nu e de-ajuns ce facem într-o postare de tipul #PeopleOfUBT. Prin urmare, am lansat inițiativa Crescut În Spiritul Universității. Este un proiect pe care ne-am fi dorit să îl începem mai demult, dar nu am avut ocazia. În primul rând, tot ce ține de club generează un volum de conținut atât de mare încât aveam câte zece postări pe zi și nu voiam să se piardă poveștile fanilor în tot amalgamul acesta de informație.

Atunci aș putea să zic că am profitat de perioada aceasta când lucrurile au stagnat, n-am avut competiții sportive, și i-am provocat pe fani să ne spună povestea lor, să ne spună cum trăiesc ei meciurile și ce înseamnă Universitatea pentru ei. Am găsit povești absolut fantastice. Familii în care părinții au crescut în spiritul Universității și își cresc copiii în același fel. Alte exemple sunt grupuri de oameni care au devenit prieteni extraordinari pentru că s-au întâlnit în deplasări, au format o super-gașcă și își țin zile de naștere împreună și alte evenimente importante.

Știu că mai aveați multe planuri pentru ultima parte a sezonului. Cum ați reacționat când a apărut această pandemie de coronavirus, care au fost gândurile voastre?

Când ne-am întors din Germania, am stat acasă câteva zile, cu responsabilitate, pentru că la momentul respectiv nu erau încă impuse măsurile obligatorii de carantinare, iar situația era incertă. Atunci se anunța și începerea stării de urgență și s-a convocat o întâlnire cu toții jucătorii, la Sala Polivalentă, unde urma să se discute cu ei și să se ia decizii. M-am dus acolo cu planurile pregătite, activă și voiam neapărat să vorbesc cu Patrick să-i zic: „Uite, se întâmplă toată chestia asta, hai să începem să facem live-uri pe Facebook în care fanii să aibă ocazia să vorbească cu voi”. Aceasta a fost o inițiativă pe care, noi o aveam de mai demult, dar nu am reușit să începem implementarea ei. Toată situația cu pandemia ne-a scos dintr-o zonă de „overthinking” în care aveam planuri, dar mai aveam nevoie de anumite elemente ca să le concretizăm. Erau proiecte ținute „în sertar”, am avut un sezon intens, iar integrarea acestor proiecte a rămas o provocare. Ceea ce se întâmpla ne forța să luăm decizii și am zis că, nu contează cum va fi, o vom ajusta din mers. Trebuie să o facem pentru fani. Am fost la ședință, am discutat cu Patrick, am venit acasă și când am început să caut poză pentru știrea în care anunțam că urmează să ne încetăm activitatea, am avut un moment în care am conștientizat că e gata, chiar e gata. Și nu uit sentimentul, abia atunci mi-am dat seama că este o șansă mare să fi fost ultima dată când noi ne întâlneam în acea formație. Mă gândeam că „nu, nu se poate”. A fost un sezon absolut fantastic și o echipă care mie mi-a fost foarte dragă, oameni faini. Și mă refer aici atât la jucători, cât și la colegii mei. A fost sezonul în care am muncit cel mai mult, iar satisfacția era pe măsură, însă mai aveam atâtea planuri...

Cât despre ceea ce a urmat, dacă trăiam în negare și cu regrete nu ne ajuta deloc. Așa că, “Hai să vedem ce putem face acum!”. Era practic o nouă provocare, iar noi chiar dacă nu suntem pe teren, facem parte din fenomenul sportiv. Competitivitatea este la cote înalte :) și în primul rând, este față de noi.

În perioada de carantină cum ați reușit să rămâneți aproape de fani? Care au fost prioritățile voastre, ca departament?

Am început să ne gândim cum putem să ne adaptăm în online astfel încât să menținem legătura cu fanii. După Patrick, au urmat live-uri cu Doni, Kuti și Ate. Apoi, în colaborare cu Lucian Nicolescu, nutriționist și preparator fizic, am propus o serie de recomandări pentru perioada de izolare, sfaturi utile pentru noi toți despre cum să ne adaptăm, iar promovarea a fost realizată împreună cu Sports Festival. În continuare, am promovat diferite citate spuse de jucători pe parcursul sezonului, care se refereau la rolul în echipă și se potriveau perfect situației prin care treceam cu toții. Jucătorii sunt priviți și admirați pentru ceea ce reușesc să demonstreze pe teren și nu numai, iar acțiunile și cuvintele lor pot influența comportamente.

Ne-am mai și distrat. I-am provocat pe fani să coloreze, pornind de la imagini din meci, tip comics și i-am premiat. I-am provocat să ne spună care sunt motivele pentru care îi apreciază pe jucători și pe antrenor. A fost un exercițiu fain, eram curioși cum sunt văzuți.

Au urmat campaniile de promovare pentru inițiativele Un Singur Cluj și #DoneazaPentruLiniaÎntai. Am scos la licitație o deplasare, un calendar și maiouri de joc, iar sumele s-au donat. De ce? Pentru că rolul unui club sportiv nu este doar activitatea sportivă în sine. Suntem echipa de baschet a Clujului. În medie, aproximativ 3000 de spectatori vin la meciurile de baschet. Au fost și 6000 la unele meciuri. Este o comunitate destul de mare, sunt oameni de vârste și ocupații diferite, vin cu gașca de prieteni sau în familie. Academia U-BT numără aproape 400 de copii și juniori și are ca obiectiv principal educația prin baschet. Așadar, comunitatea este foarte importantă pentru noi. Și atunci, din respect și în semn de mulțumire, am desfășurat de ani de zile acțiuni de responsabilitate socială atât cu juniorii, cât și cu seniorii sub deviza #NePasa. Ultima inițiativă a fost săptămâna aceasta și a avut legătură cu ceea ce întâmplă în SUA legat de discriminare. De peste 10 ani, în echipă este minim un jucător de culoare. Nu am acționat înainte să ne interesăm de la actualii jucători cum simt ei și care este situația reală. Din respect, am luat atitudine. Am inversat culorile în logo și am transmis mesajul:

Black and white, always together. Equally.

#ImpreunaSuntemU, alb și negru. Egali.

#blacklivesmatter

Urmează o perioadă de incertitudine, iar situația poate escalada oricând. Care sunt planurile voastre pentru următoarele luni?

În continuare, așteptăm decizii de la Ministerul de Interne și Ministerul Tineretului și Sportului ca să vedem, specific, ceea ce se întâmplă pe sport. Am putea să zicem că mergem pas cu pas și avem, într-adevăr, planuri pentru mai multe scenarii, în diferite stadii. Avem idei, ce am putea să facem în cazul fiecărui scenariu și, în principiu, abordăm lucrurile pas cu pas. Situația nu ne permite, momentan, să facem o planificare mai amănunțită pentru ceea ce ne așteaptă. Ne bucură faptul că juniorii au o șansă să își continue competițiile sportive. Este un aspect foarte important. Bineînțeles că vom fi acolo ca să transmitem tot ce se întâmplă în ideea în care este foarte posibil să nu le fie permis accesul părinților la competițiile respective sau să se desfășoare într-un mediu care să fie extrem de limitat din punctul de vedere al participării persoanelor.

În ceea ce privește echipa de seniori, sperăm să putem să începem noul sezon ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. În sensul în care echipa să se reunească în august, competițiile să aibă loc, să se susțină și ne dorim să fie prezenți spectatorii. Din punct de vedere sportiv, sperăm ca activitatea echipei să fie una normală, dacă normal este un cuvânt care se mai poate folosi în zilele acestea. Și atunci, bineînțeles, tot așa, pe digital, vom fi cel puțin la fel de activi. Ar fi o nouă provocare :)

La fiecare meci aveți un număr impresionant de voluntari. Care este rolul lor în echipă?

Da, grupul are peste 60 de membri, însă la meciuri vin 15-20, în funcție de cum reușesc. Voluntarii noștri sunt activi la jocurile echipei de seniori și, uneori, la diferite evenimente pe care le aveam. Ei preiau partea logistică în organizarea meciurilor, iar prezența lor este importantă, mai ales dacă evenimentele se desfășoară în BTarena pentru că sala este mare. Ariile în care se împart voluntarii sunt: acces în sală, organizare la nivel de teren, zonă VIP, protocol și sport promotion în timpul meciurilor. Pentru ei nu s-a schimbat foarte mult situația de acum față de cea în care se termină un sezon și ai două, trei luni de pauză până să înceapă următorul sezon. Prin acest program, încercăm să îi motivăm să vină și să participe la meciuri în primul rând pentru experiență. Este dinamic, cunosc oameni noi, văd din culise ceea ce se întâmplă la meciuri și au experiența organizării de evenimente sportive, cu atât mai mult cu cât ne străduim mereu să le asigurăm poziții si la meciurile de la Cluj ale echipelor naționale.

Meciurile au caracter repetitiv, iar la un moment dat nu se mai ivesc situații deosebite în organizare, însă vin în continuare pentru că formează o gașcă și se simt bine. De multe ori, când avem ocazia, în timpul meciurilor stăm de vorbă cu ei. De exemplu, eu sunt mereu curioasă ce planuri de viitor au pentru că sunt mulți elevi sau studenți. Îi întrebăm dacă le place ceea ce fac, ceea ce au ales ca facultate și încercăm, din experiența noastră, să îi ajutăm. Suntem interesati de formarea lor și ne-am dori să aleagă industria sportivă, pentru că este nevoie de oameni buni, dedicați si care „simt jocul”. Este mult loc de mai bine și încercăm constant să evaluăm și să regândim programul pentru a fi cât mai util și, poate, un reper. Mereu le spunem să se gândească să facă ceea ce le place. Nu ai descoperit încă ce ți se potrivește? Atunci participă la voluntariate, internship-uri, experiențe noi. Există șanse mari să îi ajute și, de exemplu, pe o voluntară care a fost la EuroBasket și venea constant la noi, am încurajat-o să aplice la alte evenimente. A fost în Portugalia în echipa de voluntari de la European University Games. S-a întors foarte încântată. Ea este pasionată de sport, mulți dintre ei își doresc să activeze în domeniul sportiv și atunci consider că voluntariatul este o experiență utilă pentru ei.

Mai există încă un grup de voluntari foarte bine organizat la noi în club, și anume voluntarii de la kinetoterapie. Adrian Resteman a pus bazele acestui program. Studenți de la Facultatea de Educație Fizică și Sport, secția Kinetoterapie, trec printr-un proces de selecție, îi integrează în echipa de kineto din cadrul clubului și ei au oportunitatea de a învăța de la specialiști. Adi este și kinetoterapeutul lotului feminin de 3X3 și al lotului național de seniori. Este un tip extrem de pasionat de ceea ce face și este un profesionist desăvârșit. Studenții care lucrează cu el au ocazia să facă practică într-un club sportiv despre care am putea spune că se ridică la standarde înalte, cel puțin pentru Romînia. Îi mai avem și pe partenerii de la BTL România care ne facilitează folosirea unor lasere de ultimă generație. Așadar, pentru studenți este o experiență foarte utilă faptul că au contact direct cu realitatea sportivă în kinetoterapie. În timp, doi dintre ei au fost angajați la club și lucrează cu juniorii de la Academie.

De-a lungul ediției 2019-2020, accentul a fost pus foarte mult pe cele patru valori ale Universității Cluj-Napoca: fidelitate, onoare, respect și tradiție. Prin urmare, pe site-ul oficial al lui U-BT Cluj-Napoca au fost publicate numeroase interviuri cu foști jucători ai echipei, dar și cu mai mulți antrenori, atât de la seniori, cât și de la juniori.

În plus, Academia U-BT a fost una dintre prioritățile alb-negrilor, care au organizat cinci workshop-uri educative pentru juniorii clubului. Temele abordate au fost: Prevenția accidentărilor și recuperarea de după efort, Importanța nutriției în viața unui sportiv, Instincte – emoții – sentimente, Educație juridică și Comportament în social media.

În sezonul următor, Simona Oțel își propune să continue acest program și speră ca departamentul de marketing și management de proiecte să evolueze și să se dezvolte tot mai mult. În ultimii ani, Simona a participat la trei evenimente FIBA (EuroBasket 2017 – Volunteer Manager; FIBA Women World Cup, Tenerife – Media Manager; Campionatul European U16, feminin – Media Manager) care constituie acum o experiență foarte importantă și care i-au format un crez legat de munca pe care o depune.

„Pentru mine aceste evenimente internaționale au fost un incubator de experiență în managementul evenimentelor sportive. Am văzut, am învățat și “am împrumutat” idei pe care am încercat să le aplicăm și la U-BT. Până la urmă acesta ar trebui sa fie outcome-ul evenimentelor internaționale. Din punctul meu de vedere, dacă avem oportunitatea să fim acolo, avem și datoria de a încerca să creștem calitatea evenimentelor la nivel local, preluând idei și bune practici. Bineînțeles că unele sunt fezabile, altele mai puțin. La nivelul la care este acum sportul în România, fiecare inițiativă de a face ceva, indiferent dacă rezultatul este un succes sau un eșec, este un pas înainte. Progresăm sau învățăm... și mai încercăm o dată. ”

*foto: Dan Bodea