Într-un campionat în care accentul cade pe valoarea stranierilor și nu pe cea a autohtonilor, în care rolul acestora este minimailizat de numărul mare de jucători străini veniți de peste Ocean, într-un campionat ce tinde să devină o legiune străină dacă Federația va considera că aportul singurului român obligatoriu pe parchet este nesemnificativ pentru spectacolul baschetbalistic românesc și va renunța și la acesta, în acest campionat românii cu experiență se retrag și dispar ușor, ușor, în urma lor făcându-și loc din ce în ce mai puțini tineri talentați. 

Unul dintre juniorii români de perspectivă din campionatul intern este Adrian Guțoaia, care în acest sezon și-a confirmat talentul și calitățile. Născut pe 10 martie 1990, tânărul, originar din Galați, a debutat în baschet la Phoenix Galați, echipă unde a și fost remarcat de antrenorul Nini Florin. Selecționat la reprezentativa U18 a României, acesta a fost numit căpitan al echipei, pentru ca tot în acel an să câștige Campionatul Național la categoria sa de vârstムși să fie desemnat MVP-ul turneului, fiind de asemenea nominalizat în „5”-ul de bază al competiției.  

Acesta și-a continuat parcursul, activând în Divizia B pentru CSA Steaua Turabo București, echipă cu care a și promovat în primul eșalon baschetbalistic. În primul său sezon pe cea dintâi scenă a baschetului, el a disputat doar 18 jocuri, timp în care a înregistrat medii de 2.6 puncte, 1.9 recuperări și 14.5 minute de joc. Acesta avea însă să fie doar începutul, potențialul său ieșind la suprafață prin prestațiile scurte, însă eficiente în față echipelor prim-divizionare.  

Ca urmare a evoluției sale, tânărul Gutoaia a ajuns a face parte din lotul multiplei campioane, Asesoft Ploiești, lucru însemnat în cariera unui baschetbalist, mai ales la vârsta sa de atunci de numai 20 de ani. El s-a integrat cu succes în angrenajul grupării ploieștene, câștigând încrederea tuturor inclusiv a antrenorului Dado Arnautovic, care, spre suprinderea tuturor i-a oferit acestuia  posibilitatea de-a evolua în fiecare meci. În 35 de partide, Adrian Guțoaia nu numai că a crescut în joc, dar și în ceea ce privește statistica sa. Cu 3.9 puncte pe meci, 1.8 recuperări și 0.6 pase decisive, tânărul gălățean a încheiat sezonul competițional 2010-2011, despărțindu-se de formația prahoveană în calitate de vicecampion al României, medaliat cu bronz în cadrul Cupei României 

~Încă un an sau doi și acest jucător va avea un cuvânt de spus în baschetul românesc~

Doritor de mai multe minute în teren, Adrian Guțoaia a optat pentru Energia Rovinari în sezonul actual, echipă la care a fost adus de către tehnicianul plav, Slobodan Nikolic în prim plan, care a avut numai cuvinte de laudă la adresa sa: ”Adrian Guțoaia este un jucător foarte interesant, reprezintă unul dintre jucătorii români de perspectivă. Are prestații foarte bune, jucând bine atât în atac cât și în apărare. În ultimele meciuri pe care le-am disputat, el a fost o piesă esențială în a obține victoria. Lumea însă trebuie să înțeleagă și să aștepte, pentru că el mai are nevoie sa acumuleze ceva experiență. Încă un an sau doi și acest jucător va avea un cuvânt de spus în baschetul românesc mai ales ca are și condiție fizică foarte bună, ceea ce este cel mai important.”

În prezent, cu medii net superioare anilor precedenți, 5.5 puncte, 2.1 recuperări și 0.9 pase decisive, acesta s-a aflat pe teren circa 16. 41 de minute.  

~Adi Guțoaia este unul dintre puținele vârfuri ale generației sale~

Jocul său a crescut de asemenea, el devenind mai precis în ceea ce privește aruncările din acțiune, având 0.9 reușite și 2.4 aruncate. Deși nu prea implicat din punct de vedere al finalizărilor, jucătorul român știe să creeze foarte bine spații în defesiva echipei adverse, creând oportunități de a înscrie pentru coechipierii săi, aceștia având în tânărul ”Guți” încă de pe acum un real sprijin atât în fază ofensivă, dar mai ales în apărare. Unul din mentorii săi actuali de la care tânărul baschetbalist ”fură” cu aviditate din vasta experiență acumulată de-a lungul unei bogate cariere, și anume Viorel Mocanu, declară despre colegul și prietenul său: ”Adi Guțoaia este unul dintre puținele vârfuri ale generației sale și îi prevăd o carieră frumoasă. Unul dintre cei mai buni apărători ai echipei și chiar ai campionatului, calități fizice de invidiat, atitudine foarte bună și corectă în teren și în afară lui! Mulți jucători tineri români ar putea să-i urmeze exemplul. dacă își va păstra plăcerea și dorința de a se perfecționa încontinuu, după un timp, acumulând mai multă experiență în joc, va deveni un jucător complet! eu asta îmi doresc pentru el.”  

Și dacă tot am amintit de jocul defensiv, tânărul în vârstă de 23 de ani practică una dintre dele mai agresive aparari din campionat, reușind să-și anihileze și cei mai aprigi adversari precum Kyndall Dykes sau Wisheeh în ambele meciuri având rol determinant la victorile Energiei în față Clujului, respectiv Sibiului 

Evoluând atât pe pozițiile 2 și 3, cât și pe 4, tânărul Guțoaia este un component vigilent, profitând de fiecare greșeală comisă a adversarului pentru a transforma-o într-un avantaj pentru echipă sa. În jocul său se poate citi vitalitatea și ambiția pe care acesta o pune mereu la bătaie indiferent de miza partidei. 

Având calități fizice foarte bune și viteză de reacție sporită, tânărul Guțoaia a evoluat foarte bine în ultimele meciuri, confruntări cu presiune pentru echipa sa în lupta pentru play-off. 

Dacă echipa Energiei încă mai păstrează șanse reale în bătălia pentru locurile 1-8, unul dintre cei care ar putea face că obiectivul gorjenilor să fie îndeplinit este Adrian Guțoaia. 

Mi-ar face plăcere ca din miile de articole puse atât de site-ul nostru, cât și de toată presa de specialitate, genul acestora să fie cât mai numeroase. Din păcate însă, într-un campionat în care tinerii baschetbaliști români nu au nici-o șansă în fața sportivilor veniți de peste Ocean sau chiar din țara vecină plavă acolo unde baschetul a devenit aproape o religie sau chiar un mod de viață și unde infrastructura și conditiile baschetbalistice scot sute de tineri talentați și dornici de afirmare în fiecare an, în acest campionat care numai titulatura ne mai amintește că este al românilor, tinerii baschetbaliști români tind să devină o ”specie pe cale de dispariție”.