| Minute | 27:48 |
| Puncte | 16 |
| Pase decisive | 0 |
| Recuperari | 5 |
| Eficienta | 18 |
David Istrate
05.03.2023
U-BT Cluj-Napoca a izbutit sâmbătă, 4 martie, să se impună în fața lui CSO Voluntari cu scorul de 74 la 66. După meci, la conferința de presă, Mihai Silvășan a fost întrebat în legătură cu ordinul ministrului Eduard Novak, iar antrenorul campioanei en-titre a avut o pledoarie de peste 25 de minute pe acest subiect:
Sincer, așteptam întrebarea asta și am văzut discuțiile din ultimele zile, din lumea baschetului, că nu e o discuție la nivel național. Însă cred că ar trebui să fie o discuție la nivel național. Felicit colegii care au ieșit în față înainte și și-au spus părerea în legătură cu această regulă, în special pe Cristi (n.r., Cristian Achim, antrenorul lui CSM Oradea), care a fost primul care a scris o părere despre acest subiect.
O să încep prin a pune o întrebare: 40% din lot sau din jucătorii care sunt pe teren? Vreau să vă citesc o chestie și să spuneți voi ce înțelegeți prin asta: „Ponderea de participare a sportivilor de performanță români, la nivel de seniori și tineret, la competițiile naționale oficiale, nu poate fi mai mică de 40% din totalul de sportivi participanți care pot evolua în teren, pe parcursul unui meci, în fiecare echipă”. Deci ce înțelegeți din asta? Asta (n.r. pe foaia de joc) înțeleg și eu, după logica mea elementară, că trebuie să punem pe foaia de joc 40%. Ceea ce, la noi, la baschet, este o aberație pentru că am avea posibilitatea să punem șapte străini pe foaia de joc, nu șase. Discuțiile din ultimele zile s-au referit, probabil, la 40% din oamenii care sunt pe teren. Dacă la asta referă această regulă, din nou, și chiar nu caut să fiu plăcut, probabil îmi voi lua foarte multe critici după chestia asta, e una din cele mai mari aberații pe care le-am auzit în viața mea. Sincer. Să mă explic și de ce. Este o discuție extrem de lungă și complexă.
Când vorbim despre ajutorul unei categorii de sportivi, aici vorbesc strict despre baschet, este domeniul meu, nu vreau să fac referire la alte sporturi, deci când vorbim despre doi români pe teren, cred că primul lucru pe care trebuie să-l analizăm este „Unde se află baschetul românesc în acest moment?”. După o simplă căutare pe google, vă spun câteva cifre: 16, 7, 15. Știți ce înseamnă numerele astea? O să vă spun eu. Sunt locurile ocupate de naționalele României la U20, U18 și U16. Iar, la U18, că au luat locul 7 cred că, dacă eram echipa din Cluj, puteam face baie liniștiți în Someș, atât de bucuroși trebuia să fim. Aici ne referim la divizia a doua valorică, unde nivelul baschetului, evident, nu este cel mai ridicat, nu sunt cei mai buni baschetbaliști din Europa că de-asta este divizia a doua valorică. Dacă ne uităm mai în timp, vedem că în ultimii 20 de ani sau 25 de ani, echipele naționale ale României s-au calificat de doar două ori în divizia A. Asta spune un alt lucru despre valoarea baschetului românesc, în general, în momentul de față. Cam asta este concluzia la care ajungem când ne uităm pe cifre, unde este baschetul românesc. Dacă ne uităm un pic mai adânc, vara viitoare noi, ca țară, nu avem înscrisă o echipă la categoria U20. De ce? Din cauza costurilor? Nu cred, probabil pentru că cei care iau decizii nu cred că putem crea o echipă competitivă la nivel de U20. Luând lucrurile astea în considerare, luând numărul echipelor din Liga Națională (18 echipe), de-aici deduc eu, cu logica mea simplă, că este o aberație să spui că ai volumul necesar de jucători pentru a umple cele 18 echipe, având necesitatea de a băga doi români pe teren la fiecare meci.
Acum, toată discuția asta poate crea un conflict între antrenori și jucători. Cred eu că este total fals să se creeze asta și aș vrea să întrebați și unii jucători despre această regulă. Eu nu am absolut nimic cu jucătorii. Din păcate sau din fericire, nu este vina lor pentru situația în care se află și pentru felul cum au crescut și cum îi avem noi pregătiți la nivel de seniori. Toată lumea trebuie să înțeleagă foarte bine: la nivel de seniori, tu ar trebui să iei jucătorul în proporție foarte mare format, cu ABC-ul format. Jucătorii nu se cresc la vârsta de 19, 20, 22. La vârsta aia se ajută să se dezvolte, atât mental, cât și fizic, cu partea psihologică, de încredere. Se ajută să se dezvolte pentru a putea face față la seniori. Însă ei trebuie să vină extrem de pregătiți din punct de vedere fizic, din punct de vedere tehnico-tactic și, cel mai important, ceea ce ne lipsește cu desăvârșire, din punct de vedere mental. Noi ne uităm la niște campionate ale României cu echipe de juniori care au două, trei, maxim patru meciuri competitive pe an. Dacă vă uitați la toate rezultatele din primele faze ale campionatelor naționale de juniori, veți vedea rezultate de genul: +60, +70, +35, +45. Vă întreb eu: este normal să existe astfel de discrepanțe între valoarea echipelor? Să nu uităm, noi nu suntem cea mai tare academie din Europa. Ca să fac o mică paranteză: noi acum doi ani am dus echipa la Adidas Next Generation Tournament. Clubul a lucrat și a reușit să obțină o invitație acolo. Am adunat jucători de la două echipe din țară, Cluj și Oradea, și am mers acolo și nu am câștigat niciun meci. Într-o grupă de calificare în care au fost trei echipe doar din Belgrad.
Vorbind despre toate chestiile acestea, cred că se înțelege unde se află baschetul românesc. Ăsta este primul lucru pe care trebuie să-l evidențiem. Nu putem să începem construcția unei case cu acoperișul, cum a zis-o bine unul din colegii mei. Noi trebuie să rezolvăm, în primul rând, lucrurile astea. Trebuie volum mai mare de jucători, trebuie volum mare de antrenori capabili pentru a crește acei jucători. Și trebuie infrastructură. Eu cred că domnul ministru la chestiile astea trebuia să se uite prima dată. Cum aduci volum mare de jucători tineri? Printr-o strategie națională a sportului de masă, probabil. Cred că se poate. Cum atragi copiii la baschet? Printr-o competiție, la nivel de seniori, cât de puternică se poate, cu bugetele pe care le avem, cu jucătorii care vin și creează spectacol și modele pentru cei mici. Cu jucători sau echipe care atrag, în toate orașele în care este baschet, oameni la sală, cu un marketing adecvat. Ce înseamnă asta? Dacă ai o competiție puternică, automat vin mai mulți oameni la sală, automat mai multe modele, automat mai mulți copii la nivel de juniori. Aici vorbim de volum, asta înseamnă, în primul rând, volum. Cred că la lucrul ăsta trebuie lucrat prima dată și la calitatea și numărul antrenorilor capabili.
Repet, nu e vina jucătorilor. Nu putem să ne uităm în țară și să zicem: „băi, jucătorul ăsta are potențial de Euroligă, jucătorul este foarte bine crescut și are ABC-ul corect, jucătorul ăsta e perfect din punct de vedere fizic”. Nu mă credeți pe mine? Ok, nu e nicio problemă. Am avut ocazia să stau, timp de doi ani, alături de Dusko Vujosevic. Unul dintre antrenorii care, când antrena la nivel de seniori, era recunoscut pentru încrederea și munca pe care o făcea cu tinerii. Vorbim de Bogdanovic, de Velickovic și de mulți alții care au jucat în NBA și în Euroligă. El a avut ocazia, doi ani de zile, să vadă ce se întâmplă în baschetul românesc. Știți pe câți jucători a pus ochii, să spună: „băi, ăsta are potențial de jucător la nivel înalt, talent pentru baschetul de performanță care se joacă la ora asta în Europa”? Vă spun eu: pe unul singur. În acea echipă era Lungu, era Grasu, era Lăpuște. Erau mai mulți jucători tineri. În țară, din nou, la toate echipele erau. El a crezut doar în Șomăcescu și a vrut să lucreze doar cu el. Pe alții, sincer, nu i-a băgat în seamă pentru că nu a văzut potențial în ei ca să ajungă jucători de Euroligă. Nici măcar în Lungu care, din punctul meu de vedere, e un băiat extrem de bun, cu o mentalitate, în primul rând, extrem de sănătoasă și îi doresc să ajungă la cel mai înalt nivel. Însă Dule Vujosevic a văzut un singur jucător capabil în toată România. Poate acum înțelegem și mai bine de unde frustrarea asta a noastră referitor la aceste reguli.
Mie, personal, nu îmi plac de niciun fel numerele acestea: 40%, doi în teren tot timpul, unul de U23, unul de nu știu ce vârstă. De ce? Poate că sunt absurd, poate că trăiesc în altă lume însă, din punctul meu de vedere, noi nu ajutăm un om, mai ales un copil care are nevoie de îndrumare corectă, cu îndrumare de genul „hai să-ți dăm o bombonică, hai să te ajutăm, hai să fie ok, hai să te împingem în față”. Asta nu e îndrumare, din punctul meu de vedere. Am doi copii acasă și nu o să fac cu ei așa. Noi, prin aceste reguli, ținând cont de numărul extrem de mic de jucători care pot evolua în Liga Națională, cu siguranță pe mulți dintre ei îi punem în zona de confort. Cu siguranță, cu această regulă, stând 5-6 ani sub egida acestei reguli, nu îi vei face să își atingă potențialul maxim. Acum o să-mi zică lumea: „Aaa, unii se vor lăsa”. Foarte bine. Dacă nu sunt făcuți, nu sunt clădiți și nu sunt crescuți cu mentalitatea corectă de competitivitate de la nivel de juniori și când dau puțin de greu, am întâlnit și noi cazuri de-astea la noi la echipă, se lasă. Foarte bine. Un jucător care, la primul lucru greu, se lasă sau renunță nu are cum să te ajute, ca lot național, să îți dezvolți baschetul. Nu are cum. Într-adevăr, când un jucător merită, trebuie să i se dea încredere, trebuie băgat în teren când se poate. Probabil facem și noi greșeli, ca antrenori. Cu siguranță facem și noi greșeli că nu suntem perfecți. Nimeni nu e perfect. Nu suntem cei mai buni din lume.
Trebuie să ne dăm seama de realitatea momentului în baschetul românesc. Și nu doar a momentului. Aud tot felul de chestii: „Trebuie ca baschetul românesc să revină unde îi este locul, baschetul românesc nu mai e ce-a fost”. Ce-a fost vreodată baschetul românesc? O să îmi iau multă ură pentru chestia asta și, probabil, și de la foști jucători. Realitatea crudă este că noi nu am avut niciodată baschet românesc de calitate. Că au fost excepții, repet, că am avut o echipă calificată la un Campionat European, că am avut un Cernat, un Ghiță Mureșan, un Cristescu care puteau juca, probabil, la cel mai înalt nivel. Da. Dar asta nu înseamnă baschet românesc per total. Că am avut perioade mai bune, da. Dar nu ne putem lăuda cu participări la olimpiade, la campionatele mondiale an de an. Citeam acum, Argentina, din 1982, nu a mai pierdut calificarea la Mondial. Păi ăla înseamnă baschet. Noi unde să revenim? La ce? Este o absurditate să revenim unde ne e locul. Păi nu putem reveni, stăm pe loc. Din nou, încă o chestie care trebuie înțeleasă.
Repet, zona de confort nu aduce lucruri bune. Jucătorii pe care îi pui în zona de confort nu au cum să își atingă potențialul maxim. Nu au cum. Vă dau exemple de două țări, momentan mai bune, dar la un moment dat la același nivel, poate chiar mai jos decât noi. Polonia și Ungaria. Au avut ambele regulă cu doi autohtoni pe teren. Ce credeți: mai este regula asta sau au renunțat la ea? Vă spun eu: au renunțat. Din mai multe considerente. Tocmai am vorbit cu cineva din Polonia și îmi spunea că atunci când a fost regula cu doi autohtoni, jucătorii polonezi, că meritau, că nu, erau plătiți de trei ori mai mult decât orice străin. De ce? Pentru că competiția, volumul de jucători autohtoni nu era așa mare încât să fie o competiție între ei. Nu era așa mare. Și ei și Ungaria au renunțat la această regulă. Au văzut că nu merge. Erau plătiți mai mult decât meritau. Din nou, ne întoarcem la zona de confort. Împingi pe cineva fără să merite. Din punctul meu de vedere, repet, nu este un lucru productiv.
Mie, foarte bine, mi-ați putea spune: „Aaa, tu ai de câștigat dacă mâine trebuie să joci cu doi români pe teren”. Da, știu că am de câștigat pentru că am, probabil, unii dintre cei mai buni români din campionat. Doi români ar fi un avantaj și mai mare pentru echipa noastră, probabil, dacă suntem feriți de accidentări. Dar nu vreau asta. Este total lipsit de fairplay să schimbi regula în mijlocul sezonului. Este o aberație, din punctul meu de vedere, să pui această regulă cu 40% și doi români în teren.
În concluzie, trebuie să rezolvăm prima dată problema de la baza piramidei. După care, putem să ne gândim, la nivel de seniori, cum ajutăm acei copii, cum îi împingem în față. Niciodată cu doi pe teren pentru că în viitorul apropiat nu vom avea volumul necesar însă pot fi diverse reguli mai puțin stricte care să îi ajute. Însă, până nu rezolvăm locurile acelea, 16, 7, 15, din divizia B, până nu avem măcar o echipă pe an care să se bată în divizia A... Atunci eu cred că binoclul nu ar trebui ațintit la nivel de seniori. Eu cred că baschetul la nivel de seniori și-a făcut cât de cât bine treaba, atrăgând fani în multe orașe, atrăgând sponsori, având un parcurs european bun în acest sezon, cu tot mai multe echipe. Trebuie să creștem lucrul acesta, să atragem mai mulți bani în baschetul de performanță de seniori. Prin lucrul acesta, repet, vom avea volum mai mare de selecție. Prin calitatea antrenorilor vom putea avea un număr mare de jucători din care să putem alege și care să ducă la o competiție corectă.
O altă chestie: jucătorii care sunt mai talentați aleg să plece. Dacă și cei mai talentați aleg să plece, tu nu ai volum mare, și aici mă refer la Șomăcescu, Lungu, Bădălău, Emi când a fost de 16 ani, Edu Roschnafsky când a plecat în Germania. Dacă ne uităm la jucători mai vechi: Drăgușin, Uță, Popa au plecat. Atunci tu cu ce rămâi ca să umpli cele 18 sau 20 de echipe, din ce am înțeles că se discută? Cu ce umpli locurile acelea? Ăsta e un lucru general în viață: nu toată lumea poate performa într-un domeniu. Nu toți pot juca baschet. Nu toți pot fi buni la baschet, din diferite motive. Cu ce umpli golurile alea dacă nu ai volumul necesar? Dacă ești tot în divizia B care, evident, înseamnă lipsa calității. Cu ce le umpli? Nu prea ai cu ce. Și atunci se creează discuțiile astea, se creează idei populiste: „hai să băgăm în teren tot ce ține de România, hai să, hai să, hai să ardem câmpiile”. Pentru ce? Nu înțeleg. Hai să fim deștepți, hai să punem mâna și să muncim, cum a zis Cristi Achim. Fiecare cu treaba lui. Eu sunt la o echipă de seniori în care banii sunt privați, în cea mai mare parte, și se vrea performanță. Asta e treaba mea. Antrenorul de la copii și juniori trebuie să fie suficient de bun, suficient de informat, suficient de capabil ca eu să am de unde alege jucători, unul, doi, poate într-un an niciunul. Dar să am. Care să mă poată ajuta, nu să fie acolo pentru că există o regulă. Hai să ne facem fiecare treaba cât putem de bine și hai să ne ajutăm unii pe alții să ne putem face treaba mai bine. Știți câți antrenori din țară au venit să-l vadă pe Dule Vujosevic la antrenamente, în doi ani? Totuși, era aici în fiecare zi, făcea antrenamente cu echipa de seniori, avea disponibilitate. Știți câți? Unul sau doi, din ce îmi aduc aminte. Bun, altă problemă. Hai să reducem numărul de echipe că și asta este o chestie destul de absurdă și hai să facem o liga a doua puternică unde să poată să joace tinerii care aspiră. Să muncească, să facă acolo meciuri bune, să crească acolo după care noi să îi putem alege pentru seniori. Deci, în concluzie, și chiar nu mă interesează ce vor zice oamenii, e părerea mea, este o extrem de mare aberație regula asta. Bineînțeles, nu e gândită, v-am citit la început, adică nu înțelege nimeni nimic. Dar e o extrem de mare aberație dacă se vrea și dacă FRB vrea doi români în teren. Repet: nu vreau conflict cu jucătorii români. Din păcate, nu e vina lor dar asta e realitatea baschetului din România.
În încheiere, bineînțeles că toate părerile astea ale noastre, ale antrenorilor de la echipele de seniori, vor rămâne doar niște păreri. Sincer, mă simt acum ca în clasa I-a sau a II-a, când vorbeam neîntrebat. Pe noi sau, cel puțin, pe mine, antrenorul campioanei României, nu m-a întrebat absolut nimeni ce părere am despre strategia aia sau aia sau dacă mă gândesc la vreo strategie sau dacă cred că e volum de jucători. Absolut nimeni nimic. Noi ne dăm umila noastră părere. Cu siguranță nu este luată în seamă. Bineînțeles, noi, antrenorii de seniori, suntem groparii românilor și baschetului la nivel de echipă națională. Noi nu lăsăm să se dezvolte baschetul românesc pe când cei care ne conduc au avut rezultate nemaiîntâlnite, au fost an de an la olimpiadă, la campionate mondiale. Deci cred că este și va rămâne doar părerea noastră dar mă bucur că am avut ocazia să mi-o spun.
Mai citiți și:
Dragan Petricevic: „În sport, noi vrem să livrăm calitate... Este un ordin populist”
Tudor Costescu, despre regula Novak: „S-a umplut un gol uriaș cu nimic”
Gânduri despre baschetul românesc. Și nu numai.
*foto: u-bt.basketball
Rareș Uță și Tomas Rinkevicius critică dur arbitrajul: „A fost un show făcu...
CSO Voluntari completează careul de ași ai Ligii Naționale de Baschet Mascu...
U-BT Cluj-Napoca începe cu dreptul semifinala cu FC Argeș Basketball
CSO Voluntari completează careul de ași ai Ligii Naționale de Baschet Mascu...
U-BT Cluj-Napoca începe cu dreptul semifinala cu FC Argeș Basketball
Rareș Uță și Tomas Rinkevicius critică dur arbitrajul: „A fost un show făcu...
varu silvois la
U-BT Cluj-Napoca începe cu dreptul semifinala cu FC Argeș Basketball
Delekon la
U-BT Cluj-Napoca începe cu dreptul semifinala cu FC Argeș Basketball
b4 la
U-BT Cluj-Napoca începe cu dreptul semifinala cu FC Argeș Basketball
DND la
CSU Sibiu a pornit cu dreptul în lupta pentru locul cinci din LNBM
John Ioan la
U-BT Cluj-Napoca începe cu dreptul semifinala cu FC Argeș Basketball
11 comentarii la aceasta stire:
Hmm
cu 1 an în urmă (05.03.2023)Din nou, foarte multe adevăruri, dar și mult subiectivism. Antrenorii de ligă națională vor să aibă jucători pregătiți total atunci când îi iau la echipe și probabil au dreptate. Dar ajută ei cu ceva fabrica să producă piese perfect pregătite pentru utilizarea în mecanisme atât de precise cum sunt echipele de LNB? Nu sunt convins.
În altă ordine de idei, întrebarea mea pentru Silvasan este următoarea: era el pregătit tehnixo-tactic și mental să preia ca antrenor o echipă precum U-BT? Cred că știm cu toții răspunsul... Și totuși, cineva din boardul BT a avut încredere în potențialul lui (e drept fără vreo regulă), i-a dat pe mână o echipă de mare calibru și a așteptat cu răbdare ca Silvasan să ajungă unde este azi...
-
StayMe7o77:
RaspundeHmm
cu 1 an în urmă (05.03.2023)O întrebare interesanta, si chiar as vrea sa il vad pe Silvasan raspuzand la asta. Si cu toate acestea, cred ca stim cu totii ca alegerea lui ca antrenor a avut multe premize ale succesului. Privilegiat sau nu, l-a recomandat faptul ca e muncitor, ca a demonstrat ca jucator ca are dorinta de a invinge, ca are atitudinea de căpitan si ca se impune, chit ca era antrenor foarte tanar. Desigur, personalitatea este un lucru care i se reproseaza, dar si acolo se poate evolua. Si, in fond, da, si alti antrenori au luat-o de la zero sau aproape de la zero. Achim, Fleseriu etc. In cazul Oradiei, s-a permis atunci orice experiment, echipa era in reconstructie. In cazul Sibiului, Fleseriu a fost atunci o piesa perfecta pentru echipa, chit ca si el a evoluat in timp. De Costescu nu stiu prea bine, dar banuiesc ca nici el nu avea mare CV cand a intrat în liga națională. Ideea e ca acesti antrenori nu vor jucători romani la fel de buni ca cei straini. Nu zice nimeni ca nu se evoluează si la seniori. Normal ca la 19, 20, 21 de ani e o varsta critica, si atunci trebuie sa intri in sistem. Problema e cati si ce fel de jucatori iti vin la acea varsta. Nu prea multi din pacate, iar printre ei se mai strecoara si cate unul, doi, care nu sunt deloc seriosi sau muncitori. Jucatorii romani care sunt deja in loturi (mai ales la echipele mari) e clar ca au valoarea sa fie acolo, nu contesta nimeni asta. Nu ma avant mai departe, esti un om articulat si evident nu ai negat majoritatea aspectelor din aceste declaratii.
Surpriza placuta
cu 1 an în urmă (05.03.2023)pentru mine aceasta luare de pozitie a lui Silvasan stiid fiind ca nu am fost un admirator neconditionat a lui. Exact in perioada de care aminteste insusi Gyke. Dar chiar acolo se afla raspunsul , pe care cu scuzele de rigoare imi permit sa-l dau lui Gyke. Nu, Silva clar NU ERA PREGATIT sa ia friiele unei echipe care aspira la titlu desi facuse ( as zice doar ) un an de stagiatura sub Tenter. Dar CINEVA a riscat, a mai cistigat, a mai pierdut dupa care s-a hotarit ( zic eu decisiv in dezvoltarea ulterioara a lui Silva ) aducerea unui supervizor cu mare experienta precum Dule Vujosevic. " DECI " nu l-a OBLIGAT nicio regula pe acel cineva sa puna antrenor tinar roman la echipa. Repet s-a riscat nu a fost o obligatie. Asa si cu jucatorii, daca ai cu cine risti si il bagi in teren, pentru ca la antrenamente ( banuiesc) se poate vedea potentialul tehnic, fizic, tactic dar si psihic al unui jucator. Un exemplu ar fi Pablo Laso care bauiesc ca era in deplinatatea facultatilor mintale cind l-a bagat pe Doncic la 15-16 ani in echipa mare a Realului. La inceput in meciuri usoare cite 3-4 minute, etc. A, ca nu toti antrenori risca in aceiasi masura asta este cu totul si cu totul altceva. Si aici vin la opinia lui Dragan Petricevic ( chiar daca nu este roman get-beget cum ar vrea unii). Suntem intr-o competitie PROFESIONISTA ( sau asa am vrea sa credem, ma rog ) care cere rezultate, in care antrenorul este de vina la infringeri, iar jucatorii si viziunea managementului sunt " de vina " pentru victorii. Iti mai vine sa risti ?
Eu INSIST pe solutia : O competitie libera, profesionista dupa regului FIBA si UE cu cite echipa fac fata ( 6-8-10), eventaual daca sunt prea putine luat alte modele cu participarea a 2-3-5 tari ( pina se string de vreo 12-16). Si alta COMPETITIE SUPORT ( nu vreau sa folosesc termenul de AMATOR ) care sa dezvolte jucatori susceptibili de progres. Aici ferebeul si Ministerul pot folosii ce reguli vor si considera necesare pentru dezvoltarea sportului. Dar asa cum cei mai multi spun ( si sunt alaturi de frustrarile lor ) problema cea mare este la BAZA. Si la mentaliattea unor parinti carora pot sa le spun doar atit : LASATI COPII SA FACA SPORT, lasati antrenorii sa hotarasca ( dar si copiii insasi) daca sunt facuti pentru PERFORMANTA.
Cred ca este pentru prima data cind cu inima deschisa spun : FELICITARI MIHAI SILVASAN. Dar si stima pentru ceilalti antrenori cu ceva curaj impotriva sistemului.
Inca astept opinii din interiorul ferebeului , dar si a jucatorilor ( in special a celor jucatori care s-au lasat sau au fost aproape sa se lasa cind cu regula STUPIDA U23 ).
Ce as dori sa remarc la aceste luari de pozitie : teama de hate, de ura, de ostracizare.
Asta este...
-
TitiAcs:
RaspundeReferitor la intrebarea :
cu 1 an în urmă (05.03.2023)„40% din lot sau din jucătorii care sunt pe teren?”
Este clar ca in mod intentionat au lasat treba in coada de peste, doar este o regula facuta de politicieni ( dupa constatari si luari de pozitie ale celor den fenomenul sport ) si cum se stie 99,99% din legile romanesti sunt facute in dorul lelii si mai ales interpretabile ( aiba si avocatii si judecatorii de lucru ).
Sunt curios cum se aplica la tenis, tenis de masa, ciclism ( alo tov ministru ) ca si acolo sunt competitii pe echipe. ma gindesc ca exemplu pur intimplator la ping-pong daca am vrea sa naturalizam un chinez (precum germanii sau austriecii) ca musai unul din parinti ( al chinezului fireste ) sa fie roman. dar si atunci la dublu ar fi doar 25% romani la masa. Mai trebuie cauta un unchies, o verisoara si un shogor :) ...( ai chinezului fireste ) ! Cred ca si curcile au ajuns in faza unei distractii supreme.
Gyke
cu 1 an în urmă (05.03.2023)Ft bunâ ıntrebare.au dreptate cei 3 antrenori din punctul lor de vedere, costescu este doar ımpotriva felului cum se ıncearcâ introducerea reguli. Eu am câteva intrebari
-jucâtorii sunt mulțumiți de valoarea voastrâ?mâ referi la strâini şi la români cu cel puţin 4/5 ani vechime cu o anumitâ valoare.
-o țineți cu zona confort al jucâtorului român bine, voi atrenorii nu aveți aceiaşi zonâ?!de ce antrenorii strâini trebuie sâ aibâ un trecut profesional ınalt(nu ştiu exact cât)şi voi cu o hârtie din teren direct pe banca tehnicâ?
Dupâ mine ar trebui sâ incepeți 2 ani la juniori (acolo este buba şi voi puneți indrepta ceva),1/2 ani asistent şi dupâ aceea principal.
-vorbiţi toți despre europa ca scop principal, voi sunteți de nivelul europei?o sâ spuneţi câ sunteți la ınceput şi câpâtâm experiențâ, jucâtorii nu au şi ei dreptul la asta?!
-cu cât este calitatea mai mare mai mulți spectatori spuneți, 80% din spectatori se duc cu familiile sâ şi susţinâ echipa din oraş fârâ sâ fie conştienți total de nivel ,poate 5% urmâresc euroliga,nba etc.
-aştept (ştiu câ nu am nici o şansâ) de la baschet.ro şi interviuri cu baschetbalişti români şi antrenori de juniori . dacâ nu le declarați numele poate gâsiţi pe cineva curajos. Oare ce ar spune Mandache şi Vlad.
-baschetul românesc este ft slab de mult timp, voi antrenorii de la seniori nu aveți nici o vinâ?
-
StayMe7o77:
RaspundeAnalfabet functional
cu 1 an în urmă (05.03.2023)Si nu ma refer doar la gramatica, peste aia se poate trece cu vederea. Ci la lipsa oricarei viziuni, la incapacitatea de a citi cu atentie un text. Nu e bine. Contraargumentele tale au toate la baza principiul "cine zice ala e", adica daca anumiti ntrenori zic ceva de anumiți jucatori, nu conteaza daca au dreptate, conteaza daca si ei sunt asa cum zic. Si nu, nu au aceeasi zona de confort ca jucatorii, stim bine ca in Romania (mai ales la fotbal, la baschet e mai de doamne-ajuta) antrenorul e primul responabil cand o echipa nu are succes. Ma rog, eu fiind fan oradean, nu ma pot plange ca s-au schimbat antrenorii, aici chiar s-a avut rabdare si incredere. Si tot ca un analfabet functional, ti se pare ca acesti antrenori au ceva personal împotriva jucătorului român, si nu împotriva unui ordin de doi bani. Nu au. Si nici nu vor jucatori romani de nivelul celor straini, vor sa aiba macar ce sa dezvolte. Noi avem undeva la 30 de jucatori romani de nivelul ligii nationale (chit ca nu de nivel de titular), iar aceasta regula cere mult mai mult, aberant de mult.
Corect
cu 1 an în urmă (05.03.2023) RaspundeSunt analfabet la tot ce mai descoperiți voi, scriu aici sâ nu uit complet limba românâ,mâ distrez cu voi şi declarațiile unor antrenori.majoritatea sunteți fani ai baschetului, urmâriți meciurile din tribune sau tv, lucru pe care ıl respect (fârâ voi nu ar exista sport).gyke se pricepe bine şi ıncâ 2/3.ei ar trebui sâ vâ povesteascâ mai mult.puteți sâ continuați cu miştoul, nu mâ deranjeazâ, câ aşa faceți de 30 de ani şi am ajuns de miştoul lumii. Cu rezultatele antrenorilor nu am nimic, mâ deranjeazâ câ vând gogoşi unor oameni care nu ințeleg fenomenul sport de performanțâ, oameni care ințeleg nu râspund sau nu sunt ıntrebați. Nu trebuie sâ citesc textul tot câ idea este una (nu le convine decizia) şi eu am dreptul sâ am pârerea mea, ca şi voi pe a voastrâ. De multâ vreme sa comentat de ce diculescu sa lâsat de naționalâ şi aveți o declarație,ıntrebațil sâ vedem dacâ vâ râspunde complet nu la jumâtate (gyke probabil ştie povestea ıntreagâ).vâ doresc ın continuare spor la miştouri
Astenia de primavara
cu 1 an în urmă (05.03.2023) RaspundeAs avea cateva chestii de subliniat.
Una, ar fi constatarea ca Silva, asa nepregatit cum parea la ungerea sa ca principal la U, a facut eventul din primul an, sper ca nu ma insel. Deci, clar cineva a vazut potentialul urias al acestuia, dincolo de lipsa experientei, iar omul a manageriat cu calitatile lui, cu defectele lui, acea imensa provocare.
In al doilea rand, nu pot sa nu ma gandesc la posibilitatea ca aceasta mare gogomanie care e legea lu Novak, sa fie o treaba facuta intentionat, subversiv, sa dea in cap definitiv sportului romanesc. E prea gogonata ca sa fie simpla prostie, n-are cum sa fie doar asta!
In al treilea rand, ma intriga profund prestatia pe acest forum a colegului Ciuca. Intr-adevar, te zgarie la ochi agramatismul sau, te freaca pe creier fracturile de logica pe care le probeaza de multe ori, dar, din cand in cand, atunci cand e provocat, poate avea si luari de pozitie destul de remarcabile, are un soi de ironie care mie imi place. Pacat ca o manifesta intr-un razboi cu ceilalti obisnuiti ai forumului, un razboi fara sens. Au si ei partea lor de vina in aceasta disputa, aerul de superioritate nu cred ca-si are locul aici.
Exemplul cel mai bun de comportament elegant si competent,pe acest forum, mi se pare a fi, cum altfel, cel al lui gyke.
Si cu asta, basta!
Scuze
cu 1 an în urmă (05.03.2023) Raspundedar nu mâ citiți,scâpați de problemele la ochi şi frecârile unde nu aveți incluse date despre sportul de performanțâ(nu este o jignire).da gyke este politician bun, vâ dâ cu zâhârelul ce vâ place vouâ (vara trasferuri,ın sezon arbitrii şi puțin de antrenori dar nu jigneşte nici o datâ).ar trebui sâ vâ informeze mai mult despre activitatea baschet,nu este aşa de simplu te uiți la tv şi gata şti tot.
Cum sâ mâ râzboiesc cu membrii forumului(plin de prof)cu atât de puținâ românâ. Aştept cu nerâbdare comentariile la reportajul lui Vlad
Cu prietenie
cu 1 an în urmă (05.03.2023) RaspundeCiuca, stiu ca nu-ti pasa de asta, dar tu chiar imi esti simpatic. Problema ta e ca iti place sa fii conflictual, te hranesti din aversiunea fata de cei care te iau de sus pentru ca nu prea ti-a placut scoala. Aversiunea asta te face sa vezi mesajele celorlalti in cheia ta, toti fac pe desteptii, iti dau tie lectii etc. Nu e chiar asa, oamenii sunt pasionati de baschet, sunt patimasi in sustinerea unor puncte de vedere proprii si da, unii dintre ei au si orgoliul unora care au facut scoala la viata lor. Nu cred ca cineva are treaba cu tine, lumea are treaba cu baschetul, dar tu trebuie sa ai un pic mai multa grija cu continutul mesajelor tale, fara sa-ti faci prea multe probleme legate de gramatica. In fond, nu suntem pe forumul academiei romane, deci e loc pentru toti!
Pentru acuratețea unei afirmații făcute de dl. Silvășan!
cu 1 an în urmă (08.03.2023) RaspundeZice `mnealui într-un interviu recent: „Realitatea crudă este că noi nu am avut niciodată baschet românesc de calitate”! Câteva repere totuși: În 1962, 1964 și 1966, dacă nu mă-nșel, echipa feminină de baschet a României s-a clasat pe locul IV la C.E., la senioare. Înainte de Revoluție, Andrei Folbert, Mihai Nedef, Emanoil Răducanu și. Alin Savu au făcut parte din Selecționata Europei, la fel ca și Maria Bădinici și Magdalena Jerebie!
Este necesar să vă autentificaţi pentru a putea introduce comentarii.
Daca nu aveţi cont puteţi să accesaţi crearea unui cont nou.
Este interzisă folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, autor, articol, afişarea de anunţuri publicitare, jigniri, trivialităţi, injurii aduse celorlalţi cititori sau autori ai altor comentarii. Ne rezervăm dreptul de a cenzura și şterge integral cometarii și interzicerea dreptului de a posta pe site, prin banarea / blocarea IP-ului dvs. BASCHET.RO nu răspunde pentru conţinutul postat de utilizatori în rubrica de comentarii, această responsabilitate revenind integral autorului comentariului.
După ce au fost postate, comentariile nu mai pot fi șterse sau modificate de către autorii acestora!